Imagini de la inaugurarea bisericii Stejaru care a fost construita anul trecut in urma unui proiect misionar de 10 zile de o grupa de frati din biserica Emaus, Madrid.
… citeste mai mult
DE CE ?
Una din întrebările pe care ar trebui sa ți le pui este: De ce sunt aici? De ce Dumnezeu te-a condus , sau a îngăduit sa ajungi aici?
Putem avea convingerea fermă ca nimic nu se întâmplă haotic, totul are un rost. Profetul Isaia scria credincioșilor răspândiți printre neamuri un mesaj direct : l-am pus martor pe lângă popoare, cap şi stăpânitor al popoarelor. Is. 55,4 .
Dacă Domnul ar veni mâine, care ar fi cel mai bun lucru pe care l-ai făcut pentru lume, pentru popoare, sau doar pentru poporul tău? Dacă ai descoperit leacul pentru cancer, ai făcut un lucru bun, mulți oameni vor putea trăi mai mult. Dacă ai descoperit secretul de a trăi 20 de ani mai mult , va fi binecuvântare pentru cei ce vor afla acest secret. Dar într-un final fiecare din aceștia va pieri!
Dacă însă vei ajuta pe cineva să-l găsească pe Isus, va avea Viața Veșnică chiar dacă nu va trăi încă zile fără număr, sau suferința încă va amprenta viața oamenilor. O poți face chiar tu! Cum? Prin mărturia personală ! Sau poți împărți din peștii și pâinile tale cu cei care sunt gata sa meargă la cei pierduți, la cei ce sunt departe, sau aproape fără Hristos, și fără speranță.
… citeste mai mult
Probabil ati fost ingrijorat dupa ce nu ati auzit prea multe despre mine. Dupa ce am venit aici viata parca s-a oprit. Toate zilele sunt la fel, si incet incet inveti sa te dezveti de ceea ce inainte foloseai atat de des. Internetul, de exemplu, era o regula, iar acum a dvenit o exceptie. Cand trebuie sa calatoresti 30 km pentru a folosi un internet ce pare mai lent decat o broasca testoasa, ajungi la concluzia ca poti trai si fara el.
Probabil va intrebati ce am facut in perioada in care am fost aici. Ei bine… n-as prea sti ce sa va spun… Dupa cum deja stiti, sunt asistenta pedagogului. In plus, dupa ce am ajuns aici am aflat ca una dintre cele 4 fete care trebuia sa predea engleza s-a razgandit la aeroport, iar alte doua au plecat dupa 3 saptamani. Astfel, am devenit si profesor de engleza.
Etiopia are un sistem de invatamant de-a dreptul interesant („nu prea bine gandit”). Elevii invata in limba materna pana in clasa a VIII-a, iar liceul este in limba engleza. Asta dupa ce pana atunci au invatat engleza numai 2 ore pe saptamana. In concluzie, nu prea multi stiu engleza, nu prea multi inteleg ce se preda in clasa etc. Situatia fetelor e mult mai rea. In majoritatea familiilor educatia baietilor are prioritate, iar fetele merg la scoala doar daca sunt singurul copil al familiei sau daca familia este cat de cat instarita.
… citeste mai mult
În urma unei evanghelizări din satul Mihăieşti (jud. Olt) care a avut ca rezultat botezarea a două persoane am avut un vis: erau mai multe ogoare iar pe fiecare ogor era câte un om. Ogoarele trebuiau pregătite pentru a fi cultivate. Am întrebat pe cei care erau în apropiere de ce stăm şi ce s-a întâmplat pe acele ogoare. Mi s-a spus că stăpânul a venit şi şi-a luat roadele şi că va trebui să aştept în tăcere momentul şi locul când voi începe să lucrez din nou.
După aproximativ cinci luni lucram cu o grupă de douăzeci de rromi pe care i-am cunoscut prin intermediul unui prieten care m-a introdus în mijlocul lor cu ideea de a-L face şi lor cunoscut pe Dumnezeu. Din cauza condiţiilor grele de trai de acolo am avut în repetate rânduri gândul de a pleca, dar de fiecare dată Dumnezeu a intervenit prin oamenii care mă solicitau să le citesc măcar un cuvânt din Biblie pentru că spuneau că niciodată nu au ţinut în mână o Biblie şi că nimeni nu le-a citit măcar un cuvânt de acolo. Aceste lucruri m-au făcut să îmi dau seama că trebuie să rămân în mijlocul lor şi să trăiesc aşa cum trăiesc ei ca să pot să îl fac cunoscut pe Dumnezeu.
… citeste mai mult
Pace! Am o mare bucurie de a va scrie din nou din Peru. Ieri, 02 februarie am plecat din Madrid din nou spre locul unde Dumnezeu m-a chemat sa vestesc neamurilor Evanghelia Sa – triburile din Amazon Peru.
Ultima data cand v-am trimis vesti eram inca in Peru, in calatoria misionara intreprinsa impreuna cu sotia mea Marinela Stoian intre 7 Martie – 23 Septembrie 2010. De atunci am avut ocazia foarte putin de a va prezenta fata catre fata experientele si lucrurile frumoase pe care Dumnezeu le-a facut in viata mea. Ultima scrisoare am scris-o pe cand am coborat din zona Madre de Dios, in Iunie 2010.
Dupa ce am coborat din zona cu triburi migratoare din Madre de Dios, ne-am indreptat, eu si sotia mea, catre triburile de Chayauita si Awarunas, locuri unde mai lucrasem in celelalte doua expeditii misionare pe cand lucram pentru ”It is written” si ”Pilgrim Relief Society” intre 2007-2009. In tribul de Chayauita Dumnezeu a scos suflete pretioase in urma prezentarii Cuvantului, asa ca a fost necesar ca, din lemnul care exista din belsug in zona, sa le construim, eu si ghizii mei, o biserica potrivita locului aceluia. Ghizii mei au continuat lucrarea in acest trib cat timp eu am fost plecat din Peru. Oamenii locurilor acestea sunt foarte pasnici si receptivi la auzirea Cuvantului.
Nu tot asa se poate spune despre oamenii tribului Awarunas. … citeste mai mult