Nutrienţii şi vitaminele din această plantă ajută la detoxifierea şi protecţia ficatului, reglează tensiunea arterială şi este recomandată bolnavilor cardiaci. De asemenea, consumul de sfeclă roşie îmbunătăţeşte sistemul imunitar şi stimulează reînnoirea globulelor roşii.

Această plantă este foarte bună şi în prevenirea şi tratarea cancerului, a artritei reumatorie, a bolilor de piele sau a problemelor de circulaţie. Este recomandat consumul zilnic al unei cantităţi minime de 250 de grame de sfeclă crudă dată prin răzătoare sau 300 de mililitri de suc pentru a ţine cancerul la distanţă sau pentru a trata eventualele radiaţii la care aţi fost expuşi.

În plus, indiferent de modul în care este gătită, sfecla roşie îşi păstrează toate calităţile dacă este consumată la cel mult două ore după ce a fost gătită.

Totuși, chiar dacă este o legumă atât de benefică, nu trebuie consumat mai mult de jumătate de litru de suc de sfeclă roșie pe zi.

(Cuget Liber)

1. Sfecla roşie - inclusă în dieta de toamnă vă redă tonusul fizic şi mental şi vă reenergizează. 100 g de sfeclă roşie aduc 150% din necesarul zilnic de vitamina A, 40% din doza zilnică recomandată de vitamina C şi 28% din aportul necesar de acid folic (vitamina B9).

2. Castanele – începând de la sfârşitul lunii septembrie, puteţi beneficia de complexul nutriţional din aceste fructe. Ele deţin depozite valoroase de vitamina E şi B6, dar şi acid linoleic, cu rol în reducerea nivelului colesterolului şi, implicit, a riscului de boli de inimă.

3. Seminţele de dovleac – consumate crude sporesc nivelul de zinc din organism. Acest mineral este un aliat important al imunităţii în acest sezon. Un studiu recent a dovedit că moleculele de zinc din celulele corpului „intoxică” agenţii patogeni, favorizând distrugerea lor de către celulele imunitare.

4. Vinetele – alături de pâinea integrală, de orez, de cartofi şi de salata verde, vinetele sunt surse de triptofan, un aminoacid care stimulează eliberarea serotoninei în corp, care ne conferă bună dispoziţie. Aşadar, tulburarea depresivă sezonieră poate fi combătută şi prin consumul de vinete coapte.

5. Prazul – conţine vitamine din complexul B, vitamina C, dar şi fier, mangan, calciu şi magneziu. Siliciul din compoziţie combate oboseala şi tulburările de somn care apar frecvent la început de toamnă.

Sfatul specialistului: pentru a combate în mod natural astenia de toamnă, se recomandă sucurile de legume (morcov, ţelină, sfeclă) și băile de plante (cu ace de brad sau cu decoct de tei pus în cada cu apă la temperatura corpului).

(Adevărul)

1. Uleiul de măsline

Bogat în vitamine (A, B1, B2, C, D, E şi K), în antioxidanţi şi în acizi graşi Omega 3 şi Omega 6, uleiul de măsline te menţine tânăr şi sănătos. Este unul dintre cele mai sănătoase uleiuri. El se obţine numai din măslinele verzi, iar aroma, culoarea şi consistenţa lui variază în funcţie de soiurile de măsline folosite. Acest tip de ulei conţine acizi graşi mononesaturaţi şi principii antioxidante, contribuind la scăderea colesterolului, prevenind apariţia aterosclerozei şi a infarctului. De asemenea, uleiul de măsline este deseori recomandat în tratamentul gastritei şi ulcerului, dar şi pentru îmbunătăţirea funcţiei hepatice. Pentru a beneficia de toate aceste proprietăţi, trebuie să consumi zilnic circa 25 ml de ulei de măsline (aproximativ două linguri).

2. Uleiul de sâmburi de struguri

Acest tip de ulei este recunoscut şi folosit de sute de ani datorită gustului şi calităţilor nutriţionale deosebite. Obţinut prin presarea la rece a sâmburilor de struguri, este o sursă bogată de vitamine precum E şi F, dar şi de minerale, de uleiuri esenţiale şi de acizi graşi polinesaturaţi. Este recomadat în special pentru a preveni îmbătrânirea prematură, bolile de inimă şi cancerul, dar şi pentru creşterea imunităţii organismului. Poţi consuma până la trei linguri din acest tip de ulei pe zi.

3. Uleiul de porumb

Specialiştii spun că uleiul din germeni de porumb se numără printre cele mai indicate uleiuri pentru salate. Iar acest lucru se datorează nu doar gustului aparte, ci şi faptului că are un conţinut ridicat de vitamina E, ajutând la fortifierea sistemului imunitar şi la încetinirea procesului de îmbătrânire. În plus, şi acest tip de ulei este o sursă bună de acizi graşi esenţiali polinesaturaţi, dar şi de alţi nutrienţi valoroşi, precum vitaminele C şi D şi cele din complexul B, fierul, manganul şi cromul. Se recomandă consumul a maximum 30 ml de ulei de porumb pe zi.

4. Uleiul de nucă

Şi acest tip de ulei intră în categoria uleiurilor cu un conţinut bogat de acizi graşi esenţiali, recomandat pentru protejarea aparatului cardiovascular şi pentru stimularea cerebrală. De altfel, acest tip de ulei este considerat a fi mai sănătos decât cel de porumb sau de floarea-soarelui. Ţine cont de faptul că cel mai indicat este să foloseşti numai ulei de nucă presat la rece şi să-l păstrezi la întuneric şi răcoare, deoarece râncezeşte uşor. Nutriţioniştii recomandă o doză zilnică de 20-40 ml pe zi.

5. Uleiul de floarea-soarelui

Deşi auzi adesea că este nociv, uleiul de floarea-soarelui are proprietăţi benefice atâta vreme cât nu este prăjit. Uleiul de floarea-soarelui presat la rece conţine acizi graşi nesaturaţi, aminoacizi, săruri minerale şi vitaminele A, D, E şi K. Foloseşte ulei de floarea-soarelui la asezonarea salatelor, dar fără a depăşi o cantitate de două linguri pe zi.

Merele sunt recomandate de medici și dieticieni pentru o multitudine de motive: conțin un număr mic de calorii, numai 95, și multe fibre, aproximativ 4 grame, un lucru folositor celor care doresc să-și mențină greutatea, sau vor să slăbească.

Cercetătorii de la Iowa Women’s Health Study, au raportat anul trecut rezultatele unui studiu efectuat pe o perioadă de 20 de ani. Femeile care au consumat periodic câte un măr, au redus semnificativ riscul de boli cardiovasculare.

Cercetătorii finlandezi au ajuns și ei la o concluzie similară în urma unui studiu de 28 de ani, la care au participat 9.208 de bărbați. Experții în nutriție atribuie aceste rezultate faptului că merele conțin mai multe substanțe antioxidante care protejează sistemul cardiovascular, scad nivelul de colesterol și reduc inflamația din organism.

În plus, numai un singur măr constituie 14% din cantitatea totală zilnică de vitamina C, atât de necesară organismului. Un măr pe zi constituie un aliment ușor de procurat, care poate fi păstrat mult timp, ieftin, și care poate aduce multe beneficii sănătății noastre.

Oțetul de mere

Oţetul de mere este recomandat de specialişti, căci este un eficient agent antibacterian. Produsul păstrează toate proprietăţile nutritive ale merelor, iar în plus are acizi şi enzime produse în timpul proceselor de fermentaţie. De aceea, este indicat mai ales în cazul afecţiunilor care necesită tratament cu antibiotice, căci previne infecţia sinusurilor şi faringita streptococică, reduce colesterolul, previne intoxicaţia alimentară, stimulează sistemul imunitar, îmbunătăţeşte digestia, previne constipaţia, previne litiaza renală şi infecţiile de tract urinar.

Acesta ajută şi la eliminarea mirosului neplăcut al corpului, căci reduce pH-ul pielii, iar bacteriile nu supravieţuiesc pe o suprafaţă cu pH scăzut. Deasemenea este eficient şi în ameliorarea eczemelor sau arsurilor solare.

(Cuget Liber)

1. Pepenele roşu, aliatul hipertensivilor

Pepenele roşu ar trebui să fie nelipsit din dietă în timpul verii, deoarece, pe lângă gustul plăcut şi efectul răcoritor, are o sumedenie de alte beneficii. Potrivit oamenilor de ştiinţă americani de la Universitatea din Florida, persoanele care consumă zilnic pepene roşu prezintă un risc mai scăzut de a suferi de hipertensiune. De asemenea, reduce nivelul inflamaţiilor din corp, previne diabetul şi ateroscleroza.

2. Pepenele galben întinereşte pielea

Pepenele galben este un fruct permis în curele de slăbire, datorită conţinutului scăzut în calorii (34 de calorii la 100 g). El reprezintă o sursă importantă de vitamina A, 100 de grame de fruct proaspăt aducând organismului 68% din doza zilnică recomandată de vitamina A şi 61% din cea de vitamina C. De aceea, se folosește pentru prepararea unor măşti cosmetice. Chiar şi simpla trecere a unei bucăţi de pepene galben peste pielea curată are un efect intens hidratant şi hrănitor.

3. Caisele luptă cu anemia

100 de grame de caise crude aduc organismului 48 de calorii, în vreme ce aceeaşi cantitate de caise confiate, aproximativ 240 de calorii. Caisele sunt un cocktail de vitamine (A, C, E, K, B6) şi minerale. Dintre acestea, cuprul le recomandă în tratamentul anemiilor. De asemenea, caisele au efect antiinflamator, fiind indicate în alimentaţia celor care au suferit leziuni la nivelul pielii sau care au probleme cu tenul.

4. Piersicile, ideale dimineaţa

Despre piersici se spune că au efect uşor excitant la nivel cerebral, sporind capacitatea de concentrare. De aceea, nu se recomandă a fi consumate seara, în schimb sunt perfecte ca gustare la serviciu! Sărace în calorii (39 la suta de grame), piersicile sunt inferioare caiselor în ceea ce priveşte conţinutul în vitamine. Conţin însă, în plus faţă de caise, fier.

5. Zmeura previne cancerul şi alergiile

Studiile clinice conduse de oamenii de ştiinţă americani de la Institutul de Cancer „Hollings” din cadrul Universităţii „California” au arătat că zmeura reprezintă unul dintre cele mai eficiente alimente anticancer. O recomandă conţinutul bogat de acid elagic, care inhibă formarea celulelor canceroase prin acţiune la nivelul ADN-ului celular. Tot zmeura conţine şi quercetin, un antioxidant care scade nivelul histaminei, prevenind astfel manifestările alergice.

6. Varza reglează nivelul colesterolului

Introdusă în dietă de cel puţin trei ori pe săptămână, varza ajută la echilibrarea nivelului colesterolului. Ea conţine vitamina B3, care este renumită pentru capacitatea de a scădea nivelul colesterolului „rău” şi de a-l creşte pe cel „bun”. De asemenea, este o sursă importantă de sulforan, o substanţă care stimulează creşterea producţiei de enzime cu rol în protejarea vaselor de sânge şi inhibă înmulţirea moleculelor care distrug celulele. Totodată, conţinutul bogat de fibre o recomandă în prevenirea cancerului de colon şi de stomac.

7. Roşiile protejează prostata şi inima

Roşiile stimulează eliminarea toxinelor din sânge, dizolvă calculii biliari şi îmbunătăţesc aspectul pielii. În plus, un studiu realizat în anul 1992 de oamenii de ştiinţă americani de la Institutul Naţional de Cancer a scos la iveală faptul că licopenul din compoziţia roşiei, unul dintre cei mai puternici antioxidanţi, poate preveni cancerul de prostată. Condiţia este să fie consumate zilnic. De asemenea, roşiile sunt un aliat de nădejde al inimii, deoarece conţin acid nicotinic care reduce nivelul colesterolului, prevenind astfel formarea plăcilor de aterom (grăsime) pe artere. Totodată, sunt bogate în vitamine (A, B, C şi K) ori în minerale (fier, calciu, potasiu, fosfor).

8. Castravetele, excelent diuretic

Format în proporţie de 97% din apă, castravetele este ideal pentru a ne reface rezervele de apă şi de săruri pierdute prin transpiraţie. Asta şi pentru că are în conţinut magneziu, fosfor, potasiu. În plus, castraveţii conţin vitamina C şi acid cafeic, care calmează iritaţiile şi ajută la eliminarea apei acumulate în edeme, vitamine precum K, B6 şi C. Astfel, au efecte de detoxifiere a organismului, de hrănire şi de revitalizarea a pielii şi a părului. Câteva rondele de castravete aplicate direct pe pielea arsă de soare au efect calmant şi hidratant. Aplicate pe ochi, au acţiune descongestionantă şi hidratantă şi previn apariţia cearcănelor.

9. Ardeiul, cel mai bogat în vitamina C

Ardeiul este vedetă între legume şi fructe în ceea ce priveşte aportul de vitamina C, 100 de grame asigurând cea mai mare cantitate de vitamină, 138% din doza zilnică recomandată. Vitamina C este un puternic antioxidant, ce ajută la contracararea acţiunii radicalilor liberi formaţi în organism în timpul proceselor metabolice şi care favorizează degradarea ţesuturilor şi apariţia bolilor. Sunt bogaţi în fibre solubile (14%), ce ajută la scăderea nivelului de colesterol din sânge.

10. Vinetele reglează glicemia

Datorită conţinutului bogat în fibre alimentare şi sărac în carbohidraţi, vinetele ar trebui să predomine în dieta persoanelor diagnosticate cu diabet de tip 2. Aceasta cu atât mai mult cu cât cercetătorii de la Universitatea din Massachusetts au descoperit în vânătă o serie de polifenoli, substanţe cu potenţial antioxidant care menţin sub control nivelul glucozei din sânge.

(Adevărul)

Caisele au un conţinut foarte ridicat de potasiu şi de vitamina C şi tocmai de aceea sunt bune în tratarea asteniei, depresiei, insomniei şi oboselii cronice. O cură cu aceste fructe te revigorează şi îţi tonifică sistemul nervos.

Deseori medicii recomandă caisele în afecţiunile digestive, în special în cazul constipaţiei cronice. Calităţile diuretice şi laxative ale caiselor se datorează conţinutului ridicat de celuloză şi de pectină. Dacă ai o digestie dificilă, bea în fiecare dimineaţă un pahar de 200 ml cu suc proaspăt de caise, pe stomacul gol.

Dacă ai febră mare, cauzată de o răceală sau de o insolaţie, sucul de caise are un puternic efect antitermic. Îl amesteci cu două linguriţe de miere şi îl bei în reprize mici. Substanţele active din caise scad febra şi elimină toxinele din organism.

Bogate în fier, caisele sunt recomandate anemicilor deoarece cresc nivelul hemoglobinei A. De asemenea, ele reglează apetitul.

Caisele conţin şi beta-caroten, o substanţă ce menţine sănătatea ochilor, întreţine memoria şi previne apariţia unor tipuri de cancer, în special cel de piele.

Caisele conţin vitamina B17, numită amigdalina, cu un rol important în lupta anticancer. Practic, distruge celulele canceroase. Sâmburii de caisă conţin această vitamină ce a fost descoperită în anul 1950 de biochimistul Ernest Krebs. Conform studiilor dr. Krebs, consumul zilnic a 10 sâmburi de caise previne apariţia cancerului.

(Adevărul)

Medicii nutriţionişti avertizează că pesticidele ne pun în pericol sănătatea, deoarece aceste substanţe chimice pot duce la apariţia problemelor respiratorii şi a diferitelor tipuri de cancer. În plus, expunerea la anumite tipuri de pesticide, identificate cel mai adesea în conţinutul produselor agricole, măreşte riscul de boli ale tiroidei, cel puţin în cazul femeilor. De asemenea, tulburările ce pot apărea în urma consumului de pesticide constau “în modificarea genetică”, intoxicarea organismului cu o serie întreagă de substanţe, toxicitate hepatică şi modificarea formulei sangvine. “Fructele şi legumele sunt tratate chimic înainte de a ajunge pe masa noastră, ceea ce duce la intoxicarea ficatului, a rinichilor şi a sistemului nervos central”, spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Site-ul publică şi o listă cu fructele şi legumele care au un conţinut ridicat de pesticide. Astfel, ţelina, piersicile, căpşunile, merele, murele, nectarinele, ardeiul gras, spanacul, cireşele, napii, cartofii şi strugurii sunt alimentele cu un conţinut ridicat de chimicale.

La polul opus se află ceapa, avocado, porumbul, ananasul, mango, mazărea, sparanghelul, kiwi, varza, vinetele, pepenele verde şi galben, cartofii dulci, grapefruitul și ciupercile.

Potrivit raportului anual întocmit de ecologiştii de la EWG (Environmental Working Group) merele sunt fructele care conţin cele mai multe reziduuri de pesticide, aceștia subliniind faptul că dacă am consuma fructe şi legume curate am reduce cantitatea de pesticide ingurgitate cu până la 92%.

Specialiştii Agenţiei Europene pentru Securitate Alimentară spun că există câteva reguli simple prin care putem reduce semnificativ nivelul pesticidelor din alimente. Astfel, se recomandă cumpărarea alimentelor bio. Deşi preţul acestora este destul de ridicat şi nu toată lumea îşi permite aceste produse, specialiştii le recomandă, mai ales în cazul copiilor, deoarece aceştia au nevoie de un sistem imunitar bun.

O altă regulă presupune spălarea fructelor şi a legumelor cu apă caldă, în special a cartofilor, morcovilor şi a ţelinei. În cazul roşiilor, experţii recomandă ca acestea să fie spălate cel mult trei minute, în apă adăugându-se puţin bicarbonat de sodiu, care are proprietatea de a anihila unele dintre pesticidele folosite.

(Gândul + Adevărul)

Ciupercile. Fiind bogate în proteine ele oferă o masă sățioasă, dar în același timp cu aproape 400 de calorii mai puțin decât o masă care include și carne. Se presupune că ciupercile joacă un rol important în prevenirea cancerului la sân și ajută la stabilizarea nivelului de estrogen în rândul femeilor.

Orzul este cunoscut pentru puterea sa de a elimina colesterolul. Orzul hidratează tegumentele și reglează tensiunea arterială.

Nuca este o surprinzătoare sursă de acizi grași Omega 3. Acizii grași Omega 3 sunt grăsimi care nu intră în categoria: dăunător.

Pastele care au la bază fibre (grâu, porumb, orz) sunt unele dintre cele mai indicate alimente pentru sănătatea ta. Chiar dacă foarte multe diete elimină pastele pentru conținutul lor hipercaloric, cele care au la bază fibre sunt benefice și trebuie consumate destul de des.

Arahidele și untul de arahide. Grăsimile monosaturate (bune) sunt mai mult decât prezente în untul de arahide, iar inima ta are nevoie de aceste grăsimi.

Boabele de quinoa sunt mici și relativ rotunde, de culoare alb-gălbuie. Quinoa este foarte hrănitoare, foarte sănătoasă, bogată în proteine și, evident, lipsită de colesterol.

Laptele degresat conține cei 9 nutrienți esențiali: calciu, foarte multe dintre vitaminele B și de asemenea vitamina D, care joacă un rol important în prevenirea cancerului.

Migdalele și lintea combat colesterolul ceea ce înseamnă că și problemele de circulație se pot elimina.

Bulgurul este grâu zdrobit, cu o granulație mai mare decât cuscus-ul. Grâul stimulează neuronii și îmbunătățește circulația sângelui.

Afinele sunt un antioxidant natural, iar dieta care include afine este mai mult decât indicată în viața oricărei persoane.

(Realitatea)

Caise – Conţin beta-caroten, care previne acţiunea radicalilor liberi şi menţine sănătatea ochilor. Organismul transformă beta-carotenul în vitamina A, care contribuie la prevenirea anumitor tipuri de cancer, în special cancerul de piele. Sunt o bogată sursă de fosfor, eficient în prevenirea problemelor de memorie, vitamina C, magneziu, fier şi calciu.

Avocado – Conţine acid oleic, o grăsime nesaturată care contribuie la scăderea colesterolului total din sânge şi la creşterea nivelului de colesterol bun / HDL. De asemenea, asigură o cantitate semnificativă de fibre alimentare.

Zmeura – Conţine acid elagic, care previne distrugerea membranei celulare şi dezvoltarea celulelor cancerose, vitamina C şi fibre alimentare.

Pepene galben – Conţine vitamina C şi beta-caroten, antioxidanţi puternici care protejează celulele de acţiunea radicalilor liberi; vitamina A – 100 g pepene galben asigură 50% din necesarul zilnic de vitamina A şi potasiu, care contribuie la scăderea tensiunii arteriale.

Afinele – Combat infecţiile vezicii urinare şi previn dezvoltarea bacteriilor dăunătoare. Conţin aprox. 90% apă, vitamina A, complexul de vitamine B.

(Realitatea)

De asemenea, o linguriță de miere neprocesată administrată înainte de culcare ajută la îmbunătățirea funcțiilor creierului.

Mierea ajută și la creșterea imunității și are efect antibacterial atât intern, cât și extern, grăbind vindecarea. Cercetările doctorului Shone Blair, de la Universitatea din Sydney, au arătat că mierea este un pansament indicat pentru tratarea rănilor.

De asemenea, mierea este bună pentru tratarea inflamațiilor, a parodontozei, ulcerațiilor de pe picioare, a psoriazisului, eczemelor și combate durerile la nivelul articulațiilor.

Mierea mai poate fi folosită pentru tratarea simptomelor imunității scăzute, cum ar fi oboseala, infecțiile repetate, alergiile și răceala.

Mierea conține vitamine, minerale, aminoacizi și enzime, care ajută funcționarea sistemului imunitar. O cantitate redusă – câteva lingurițe – de miere administrată zilnic duce la creșterea calității somnului, lucru care ajută sistemul imunitar.

De asemenea, mierea are un ușor efect laxativ, mai ales în cazul constipației și al balonării apărute ca urmare a unei diete bogate în alimente procesate și sărace în fructe și legume.

Mierea ajută bacteriile bune din stomac la digestie și este eficientă pentru cei care suferă de sindrom de colon iritabil. În cazul ulcerului gastric, se recomandă o cantitate de două lingurițe de miere, de trei ori pe zi.

Mai mult, mierea este un bun diuretic și ajută la eliminarea excesului de apă din țesuturi și încheieturi. Mai poate ajuta la reducerea inflamațiilor în toate zonele corpului.

(Mediafax)

Specialiştii atrag atenţia că atunci când consumi aceste fructe trebuie să elimini din alimentaţie alte surse bogate în calorii, deoarece castanele au un conţinut caloric ridicat (100 g conţin aproape 200 de calorii), care se datorează carbohidraţilor şi nu grăsimilor.

În castane găseşti multe săruri minerale importante, precum: potasiu, fosfor, magneziu, fier, zinc, alături de vitamine din complexul B (B1, B2, B6), vitamina E şi o cantitate modestă de vitamina C.

Spre deosebire de alte fructe oleaginoase, castanele comestibile sunt sărace în grăsimi, dar au un conţinut mai ridicat de fibre, care favorizează scăderea nivelului de colesterol „rău” din sânge. Fiind lipsite şi de colesterol, şi de sodiu, castanele sunt o alegere bună pentru cardiaci, care trebuie să le consume coapte în cuptor. Nutriţioniştii spun că un consum de trei castane coapte pe zi reduce cu 20 la sută riscurile de boli cardiovasculare şi, în acelaşi timp, pe cele de infarct miocardic.

(Adevărul)

Vitamina D, cunoscută şi sub numele de „vitamina soarelui”, este singura vitamină sintetizată de corpul uman prin expunerea pielii la radiaţiile ultraviolete. Este cunoscută fiindcă fixează calciul în oase, dar, în egală măsură este implicată şi în alte procese care protejează sănătatea organismului. De exemplu, o cantitate optimă de vitamina D în organism asigură şi o imunitate bună, prevenind apariţia inflamaţiilor. Aşa se explică faptul că iarna, când ne expunem mai puţin la soare, suferim mai des de răceli. De asemenea, studiile au arătat că un nivel scăzut de vitamina D determină glanda tiroidă să secrete hormoni în exces, favorizând instalarea depresiei.

În plus, carenţa de vitamina D determină crize de tetanie, afecţiune manifestată prin spasme la nivelul mâinilor, picioarelor şi laringelui. După vârsta de 45 de ani, vitamina D limitează pierderile osoase date de osteoporoză.

La copiii cu vârste de până la doi ani, carenţa duce la apariţia rahitismului, boală manifestată prin întârzierea închiderii fontanelei frontale (a oaselor craniene de deasupra frunţii) şi prin proeminenţa oaselor parietale (laterale). Ulterior se observă evazarea coastelor, defecte ale coloanei vertebrale precum cifozele şi scoliozele şi deformarea oaselor picioarelor în X sau sub formă de paranteze. Specialiştii recomandă administrarea de 400 U.I. de vitamina D zilnic, începând cu ziua a 14-a de viaţă, până la 18 luni.

(www.adevărul.ro)

Perele sunt indicate celor care au probleme cu colesterolul, datorită nivelului ridicat de pectine din conţinut, substanţe cu efect protector asupra vaselor de sânge vizavi de acţiunea de acumulare a colesterolului. Totodată, perele menţin sănătatea sistemului cardiovascular şi prin concentraţia mare de potasiu, datorită căreia tensiunea arterială este menţinută în limite normale.

Comparativ cu perele, gutuile îşi menţin proprietăţile şi dacă sunt preparate termic, sub formă de compoturi sau de dulceaţă. Acesta este un mare avantaj pentru persoanele care suferă de hiperaciditate gastrică şi care tolerează greu fructele în stare crudă. Această calitate a lor este cu atât mai importantă cu cât gutuile întăresc sistemul imunitar, previn răcelile de toamnă şi reduc perioada de manifestare a lor, datorită conţinutului bogat de vitamine şi de minerale. În plus, gutuile sunt bogate în fibre alimentare, care împiedică asimilarea grăsimilor, fiind recomandate celor care vor să slăbească.

(Adevărul)

Este nevoie de doar 30 de minute de plimbare pe zi pentru a scădea riscul de a deveni victima a peste 24 de boli grave, inclusiv schizofrenia sau cancer.

Oamenii de ştiinţă au ajuns la această concluzie după ce au analizat 40 de studii anterioare. Ei au descoperit că plimbările zilnice, alături de absenţa fumatului, sunt cele mai bune alegeri pe care le putem face pentru sănătatea noastră. Sunt suficiente 150 de minute pe săptămână de plimbare pe jos sau cu bicicleta, adică 30 de minute timp de cinci zile. Astfel scade riscul de boli cardiace, accidente vasculare, osteoporoză, diabet de tip 2, depresie, obezitate şi tensiune mărită.

În plus, exerciţiile fizice timp de jumătate de oră sunt asociate cu reducerea riscului de cancer. Dacă facem chiar o oră de mişcare pe zi, incidenţa cancerului scade şi mai mult. Dovezile arată că teoria este valabilă pentru numeroase tipuri de cancer, dar mai ales pentru cel de colon şi prostată.

Dr. Leslie Alford, lector la Universitatea de Est din Anglia, explică: „Se pare că organismul nostru funcţionează optim atunci când este supus la un anumit nivel de activitate fizică, pe care mulţi dintre noi nu o mai facem, având un stil sedentar de viaţă”.

(www.cugetliber.ro)

Gălbenuşul de ou poate fi extrem de nociv pentru sănătate, mai ales pentru persoanele care au un nivel crescut al colesterolului.Potrivit oamenilor de ştiinţă canadieni, gălbenuşul este mai periculos decât preparatele de tip fast-food, informează Science Daily.

Cercetătorii susţin că un gălbenuş de ou conţine între 215 şi 275 miligrame de colesterol, în funcţie de mărimea oului, în timp ce produsele fast-food au un conţinut de până la 150 miligrame de colesterol la suta de grame.

Autorii studiului susţin că diabeticii care mănâncă câte un ou zilnic prezintă un risc dublu de apariţie a bolilor cardio-vasculare, comparativ cu diabeticii care au inclus oul în dietă o dată pe săptămână. “Nu există niciun dubiu asupra albuşului, care rămâne în continuare una dintre cele mai importante surse de proteine de calitate. Gălbenuşul, în schimb, nu ar trebui mâncat sub nicio formă de către persoanele adulte care au predispoziţie genetică la afecţiuni cardiovasculare”, afirmă aceștia.

(Gândul)

De asemenea, piersicile au un conţinut ridicat de potasiu, mineralul care contribuie natural, în metabolismul uman, la eliminarea toxinelor. Nutriţioniştii spun că în 100 de grame de fruct se găsesc 200 miligrame de potasiu, dar şi cantităţi importante de fier, fosfor şi magneziu.

Acest fruct reprezintă o sursă importantă de vitamina A, astfel că 100 de grame de piersică asigură necesarul zilnic în această vitamină. În acelaşi timp, pulpa fructului conţine fibre din abundenţă, necesare pentru a accelera tranzitul intestinal lent. Fibrele fructului scad riscul apariţiei bolilor de rinichi, datorită conţinutului ridicat de potasiu, care este necesar şi pentru sistemul cardiovascular, ce reglează tensiunea arterială şi favorizează buna funcţionare a sistemului nervos.

Piersica este și un remediu ideal împotriva anemiei, provocată de carenţa de fier sau de proasta asimilare a fierului în organism, datorită cantităţii importante de fier pe care o conţine şi care se absoarbe foarte bine în tubul digestiv.

Nectarinele au un conţinut de 89% apă, astfel că potolesc setea. Mai mult, au un conţinut bogat în vitaminele A, C, grupul B, potasiu, calciu şi suplinesc pierderile de săruri minerale, determinate de transpiraţia excesivă.

Nectarinele sunt recomandate pentru întărirea imunităţii, în curele de slăbire (datorită conţinutului de fibre), pentru protejarea pielii împotriva radiaţiilor ultraviolete, prevenind îmbătrânirea prematură şi apariţia cancerului cutanat, datorită betacarotenului pe care îl conţine.

(Gândul + Cuget Liber)

De aceea, pentru un aport cât mai mare de vitamine, proteine şi minerale, specialiştii le recomandă consumatorilor să ţină cont de câteva sfaturi. În primul rând, trebuie să cumpăram fructele şi legumele intens colorate, şi să nu le alegem întotdeauna pe cele mai mari. Specialiştii spun că nivelul de nutrienţi este mai mare în cazul fructelor mici.

De asemenea, fructele si legumele trebuie consumate în cel mult o săptămână de la cumpărare.

(Realitatea)

„Studiile demonstrează că vinetele sunt un adevărat izvor de sănătate: au o acţiune relaxantă, tonifică organismul şi-l purifică, ajută la reducerea nivelului colesterolului şi reglează tensiunea arterială”, precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie.

Aportul de vitamine (A, B1, B2, C), alături de minerale, în top fiind potasiul, urmat de calciu, de fosfor, de magneziu, recomandă dieta cu vinete în curele de detoxifiere, în regimul diabeticilor, astmaticilor şi supraponderalilor. Doar persoanele care suferă de artrită reumatoidă trebuie să consume cu moderaţie preparatele cu vinete.

(Adevărul)

* Un adult are mai puține oase în organism decât un copil. Ne începem viața cu 350 de oase dar, pentru că anumite oase se unesc în timpul creșterii, la maturitate mai avem doar 206. * Așa cum amprentele digitale sunt unice, amprenta limbii fiecărei persoane este diferită față de celelalte. * Chiar dacă nu este la fel de sensibil precum cel al unui câine, nasul uman poate percepe pâna la 50.000 de mirosuri diferite. * Acizii digestivi prezenți in stomacul uman sunt atât de puternici încât pot dizolva zincul și coroda oțelul. Din fericire pentru noi, celulele din mucoasa gastrică a stomacului se înnoiesc la maxim 3-4 zile, nelăsând timp acizilor să le dizolve. * Oamenii sunt singurele animale capabile să traseze o linie dreaptă. * ADN-ul unui om conține 80.000 de gene. * Un plămân uman conține peste 300.000 de milioane de vase capilare. Dacă acestea ar fi puse cap la cap, s-ar întinde pe o distanță de 2400 de kilometri. * Oasele umane sunt le fel de rezistente precum granitul. Un os de mărimea unei cutii de chibrituri poate suporta presiunea unui bloc de 9 tone – de patru ori mai mult decât poate suporta betonul. * Cel mai mare organ al corpului uman este pielea. Ea poate acoperi, în cazul unui adult, o suprafață de 1,9 metri pătrați. De asemenea, în timpul vieții unui om, acesta pierde până la 18 kilograme de piele moartă. * Când doarme, un om crește în medie cu 8 milimetri, pentru ca dimineața să revină la înălțimea inițială. Motivul este simplu… forța gravitațională care acționează asupra cartilagiilor. * Un om consumă, în medie, 50 de tone de mâncare și bea circa 50.000 de litri de lichide de-a lungul vieții. * Mușchii unui ochi se mișcă de circa 100.000 de ori pe zi. Pentru a ne imagina ce înseamnă acest lucru, gândiți-vă că echivalentul unui asemenea efort pentru mușchii picioarelor înseamnă un traseu de 80 de kilometri în fiecare zi. * În 30 de minute, corpul uman degajă suficientă caldură încât să poată fierbe 3,5 litri de apă. * O picătură de sânge are nevoie de numai 30 de secunde pentru a face un circuit complet al corpului uman. * Ochiul uman percepe doar 90% dintre informațiile pe care le primește. * Fiecare centimetru pătrat de piele conține cel puțin 32 de milioane de bacterii. Din fericire, cele mai multe dintre ele sunt inofensive. * Numai picioarele conțin peste 500.000 de glande sudoripare, glande care pot elimina până la jumate de litru de transpirație pe zi. * Viteza cu care aerul este eliminat în timpul unui strănut este de cel puțin 160 de kilometri pe oră. * În timpul unei vieți, un om poate produce până la 24.000 de litri de salivă, suficient cât pentru a umple două piscine olimpice. * Un om poate rezista până la 40 de zile fără mâncare, 6 zile fără apă și 6 minute fără aer. De asemenea, el nu poate rezista, în mod normal, fără să doarmă, mai mult de 11 zile. * Capul unui copil căntărește cât un sfert din greutatea corpului acestuia. La maturitate, capul reprezintă doar a opta parte din greutatea trupului. * Unghiile de la degetele mâinilor cresc, în medie, de șase ori mai repede decât cele ale picioarelor. * Aproximativ 50.000 de celule din corpul tau au murit și au fost înlocuite chiar în timp ce citești acest articol. Scheletul tău este unul nou la fiecare trei luni și ai o piele nouă în fiecare lună. * Fiecare centimetru pătrat din pielea ta conține 6 metri de vase de sânge, 3,5 metri de nervi, 1300 de celule nervoase, 100 de glande sudoripare și 3 milioane de celule. * Pentru a te încrunta, ești nevoit să folosești 43 de mușchi ai feței. Pentru a zâmbi nu ai nevoie decât de 17. * Din cele 206 oase ale corpului uman, mai mult de jumătate din ele se află în mâini și picioare. * Inima unui om bate de aproximativ 3 miliarde de ori în timpul vieții acestuia. * Aorta este cel mai mare vas sanguin din corpul uman. În cazul unui om adult, ea are diametrul unui furtun de grădină. La polul opus se află capilarele. Acestea sunt atât de subțiri încât este nevoie de 10 astfel de vase, puse unul lângă altul, pentru a egala grosimea unui fir de păr. * Orice persoană pierde, în medie, 100 de fire de păr pe zi și peste 10 miliarde de particule de piele moartă. * Ochiul uman este capabil să distingă aproximativ 1 milion de culori diferite și să obțină mai multe informații decât cel mai performant telescop construit vreodată. * Atunci când atingi un obiect, semnalul circulă prin corp, prin intermediul nervilor, cu peste 200 de kilometri pe oră. * Un om inspiră și expiră de circa 23.000 de ori pe zi. * Locul în care părul uman crește cel mai repede este barba. Dacă nu ar fi tăiată periodic, o barbă ar putea atinge până la 10 metri lungime. * În prima lună de viață, un copil învață atât de multe lucruri încât sinapsele din creierul său cresc de la 50 de trilioane la 1 quadrilion. Dacă și corpul său s-ar dezvolta cu aceeași viteză, copilul ar cântări 77 de kilograme după numai o lună de viață. * Stomacul unui adult poate cuprinde până la 1,5 litri de hrană. * Unghiile și părul sunt alcătuite din aceeași substanță… cheratina. * Degetele mari de la picioare sunt unele dintre cele mai importante structuri ale corpului nostru. Datorită acestor degete, un om își poate păstra poziția verticală și își poate menține echilibrul. * Fiecare om își îndoaie degetele de 25 de milioane de ori într-o viață * Femeile clipesc de două ori mai des decât o fac bărbații. * Mărimea inimii unui om este egală cu cea a propriului său pumn. * Creierul uman generează într-o zi mai multe impulsuri electrice decât toate telefoanele mobile din lume la un loc. * În corpul fiecăruia dintre noi trăiesc bacterii a căror greutate însumată ar atinge cifra de 2 kilograme. * Plămânul drept reține, întotdeauna, mai mult aer decât cel din partea stângă. * Numai în gură, un om are până la 40.000 bacterii. * În momentul nașterii, creierul unui copil conține circa 14 miliarde celule, număr care nu mai crește până la sfârșitul vieții. După vârsta de 25 de ani, creierul uman începe să piardă până la 100.00 de celule zilnic. După vârsta de 50 de ani creierul uman își reduce simțitor volumul.

(descoperă.ro)

Germenii sunt seminţele de legume sau de cereale care, în condiţii favorabile, încolţesc transformându-se în plante micuţe. Despre aceste plante nou-născute se spune că au germinat şi că au devenit germeni.

Beneficiile consumului de germeni

Consumul de germeni aduce mari beneficii sănătăţii datorită capacităţii lor de a energiza mintea, corpul, sângele şi organele. Aceste beneficii se datorează concentraţiei mari de substanţe nutritive antioxidante care luptă împotriva radicalilor liberi: vitaminele A, C, E şi B; toată gama de minerale, inclusiv zincul şi seleniul; aminoacizii liberi şi enzimele antioxidante. Compoziţia germenilor favorizează o serie de procese în organism menţinându-l într-o stare optimă. Dacă ne facem un obicei din a consuma germeni, putem fi siguri că: - Vom avea un sistem imunitar mai puternic şi vom fi mult mai rezistenţi faţă de răceli, gripe sau chiar boli mai severe. - Vom beneficia de un nivel superior de proteine, chiar mai mare decât cel pe care îl au majoritatea salatelor sau legumelor cu frunze verzi. - Ne vom bucura de o digestie excelentă favorizată de vitaminele, mineralele şi enzimele din germeni. - Vom avea un ficat mai sănătos întrucât germenii stimulează fluxul energetic al acestuia, readucându-l în stare de funcţionare normală.

Studii recente realizate la Universitatea Yale au dovedit că valorile vitaminelor şi mineralelor sunt de câteva sute de ori mai mari în germeni decât în planta matură. De exemplu: procentul vitaminelor B creşte în germeni de aproximativ 2.000 de ori, iar conţinutul de vitamine are o creştere de 500%.

Surse de germeni

Când spunem germeni trebuie să ne gândim la orice tip de seminţe de legume şi de cereale care pot fi puse la încolţit şi din care obţinem o plăntuţă în 3-5 zile.

Seminţe – de dovleac, floarea-soarelui, trifoi, susan, lucernă; Cereale – grâu, mei, secară, orez, ovăz, porumb, amarant; Leguminoase – fasole albă, fasole roşie, fasole neagră, soia, mazăre, năut; Nuci – migdale, nuci, fistic, alune de pădure.

Cum obţii germeni acasă

Poţi să beneficiezi de proprietăţile nutritive de excepţie ale germenilor chiar la tine acasă. Trebuie să urmezi câţiva paşi simpli pentru a-i obţine: Clăteşte seminţele, aşază-le într-un borcan şi acoperă-le cu apă fiartă şi răcită. Lasă-le la înmuiat într-un loc întunecat. A doua zi strecoară seminţele în alt vas, clăteşte-le şi strecoară-le bine. Lasă-le din nou la întuneric. Când seminţele încep să încolţească aşază vasul la lumină până când apar germenii. Nu uita să depozitezi germenii imediat la frigider. Termenul lor de valabilitate este de 2-3 zile.

(revistafelicia.ro)