1. Vineri seara: Este boala la întâmplare?
2. Sâmbătă: Nevoia cea mai mare a celulei umane
3. Duminica : Cum putem fii vindecați?

Puteți citi mai multe despre Dr. Horst Muller pe blog-ul său.

Aşa cum am convenit, vă trimit rapoartele misionarilor pentru primul trimestru al anului 2012, rapoarte pe care le-am primit şi centralizat în urma întrunirii pe care am avut-o recent cu ei (6-8 aprilie 2012). Vă reamintesc faptul că, în prezent, întrunirile misionarilor sunt organizate odată pe trimestru, pentru raportare şi instruire, în urma cărora centralizăm rapoartele şi experienţele pentru a vi le trimite. Iată, mai jos, aceste date:

Bîţică David, localitatea Brezoi, judeţul Vâlcea

Conform rapoartelor lunare, a efectuat următoarele acţiuni:

• Vizite misionare: 41. Persoane contactate în aceste vizite: 211
• Studii biblice susţinute: 2. Persoane participante: 3
• Acţiuni distribuire literatură: oferit 13 cărţi
• Acţiuni binefacere: 17. Persoane beneficiare: 8
• Vizite la spital nouă ocazii în care au fost vizitaţi şi s-a purtat discuţii cu 130 de persoane
• Activităţi cu copii: 2 ocazii. Sunt 70 de copii care primesc o masă la cantina socială majoritatea între clasele a III-a şi a VI-a. Îi ajută soţia la lecţii şi avem activităţi specifice vârstei lor
• Activităţi spirituale la biserică: 15 ocazii de rugăciune şi 14 ocazii de servicii divine

Experienţe: Pentru David, începutul lucrării în Brezoi a fost dificil, pe de o parte datorită faptului că, timp de câteva luni, a trebuit să locuiască într-un apartament închiriat de Conferință, până s-a terminat locuința de la biserică, iar pe de altă parte, datorită reticenţei oamenilor faţă de persoanele care aparțin altei religii. Când a realizat acest lucru, a petrecut mult timp în rugăciune pentru a afla de unde să înceapă misiunea lui în acel loc. Mai întâi a telefonat la Primărie, interesându-se dacă sunt persoane care ar avea nevoie să fie ajutate. Spre surpriza lui a primit nu doar o listă cu numele acelor persoane, ci şi un angajat al primăriei care să-i arate adresele şi să-l recomande înaintea oamenilor. Când au mers la aceștia, o bătrânică le-a spus: „În sfârşit, face şi primarul ceva pentru noi!” David însă a răspuns că nu primarul l-a trimis şi că nu-l cunoaşte pe primar, iar bătrâna a spus: „Atunci, te-a trimis Dumnezeu din cer!” Astfel, David a oferit ajutor în gospodărie persoanelor vârstnice, le-a adus acasă pâine sau medicamente, le-a măsurat tensiunea arterială, folosind aceste ocazii pentru a le citi din Biblia personală despre Isus Hristos.

În prima vizită la spital a cumpărat fructe și a mers la secţia de pediatrie unde a stat de vorbă cu o fetiţă oferindu-i pacheţelul adus. Pe holul secţiei de adulţi a întâlnit o bătrânică despre care a aflat că nu o vizita niciunul din cei şase copii. Aceasta l-a condus în camera de spital şi l-a rugat să spună o rugăciune pentru ea. Acolo a împărţit câteva cărţi şi calendare de buzunar. Pe când ieşea din cel de-al doilea salon în care împărţise literatură, un bătrân a strigat după David spunând: „Te ştiu cine eşti! Eşti pastorul adventist care m-a îmbrăcat, m-a încălţat mi-a dat să mănânc. În acel moment, o doamnă care primise calendare de la Sola Scriptura, auzind că tocmai primise ceva de la un sectant, a venit supărată și a înapoiat calendarele, folosind cuvinte urâte şi căutând cu orice preţ să-l facă pe David să plece din spital. El însă se ruga în gând. Într-un fel doar de El știut, Dumnezeu a înmuiat inima acestei femei (despre care avea să afle că era mama preotului ortodox din oraş), cu care David a continuat să discute timp de încă o oră, însă pe un ton mai tolerant. La final, ea l-a apreciat pentru lucrarea lui în favoarea oamenilor nevoiași.

În prezent, David merge constant la spital unde se roagă cu pacienţii, le cântă sau le citeşte din Biblie, iar aceştia se strâng în grupuri în jurul lui. Cu ocazia zilei de 8 Martie, a mers la toate magazinele din oraş oferind câte o carte şi un calendar de la Sola Scriptura.

Într-o altă ocazie, când David împreună cu soţia şi copilul se aflau la medic pentru consultaţie, ei au discutat despre convingerile lor religioase cu medicul, căruia i-au oferit câteva cărţi şi au schimbat numerele de telefon. La 30 de minute după ce părăsiseră cabinetul, medicul i-a sunat pentru a întreba dacă nu cumva, din greşeală, fetiţa lui David jucându-se cu o cheie de sertar a luat-o acasă. Descoperind cheia s-a întors la cabinet unde doctorul a dorit să știe mai multe despre ei și despre cărțile pe care le citesc. Atunci, David i-a propus să-i împrumute cartea Tragedia Veacurilor  (ediția de lux), cu condiția să nu-l deranjeze faptul că era subliniată. Medicul a acceptat cu bucurie. După doar şase ore, i-a telefonat din nou lui David să-i spună că a terminat cartea şi trebuie să discute neapărat cu el, deoarece o astfel de carte doreşte să o aibă şi el în bibliotecă.

L-am ascultat pe David relatând această experiență și i se citea bucurie în glas și în privire. A crescut mult și este pe drumul cel bun în ce privește maturizarea spirituală.

Damian Ovid, localitatea Băile Govora, judeţul Vâlcea

În perioada menţionată a raportat următoarele activităţi şi proiecte:

• Studii biblice: 8. Participanţi: 13 persoane (în medie)
• Patru seminarii de sănătate: 4. Participanţi: 7 persoane (în medie)
• În fiecare sabat a susţinut serviciile divine pentru grupă
• Vizite misionare: 60
• Publicaţii distribuite: 40 de broşuri şi reviste (Semnele timpului, Destinul planetei)
• În cadrul proiectului Adu-ţi aminte de mine au fost trimise 35 de felicitări către vizitatori ai bisericii proveniţi din alte localităţi ale ţării (persoane contactate în timpul sejurului la staţiune)
• În cadrul proiectului Semne pentru tine, au fost oferite 20 de reviste Semnele timpului, împreună cu o felicitare, oficialităţilor din localitatea Băile Govora
• În cadrul proiectului Eşti prietenul meu, pentru 20 de persoane din localitatea Băile Govora a fost oferit  pachetul cadou de la Sola scriptura (o felicitare, un CD de colinde şi cartea Destinul Planetei)
• A început Clubul copiilor. S-a lucrat cu două grupe de copii, una de „licurici” alta de „exploratori”. Au fost 10 întâlniri la care au participat 20 de copii; şase au avut o prezenţă constantă, cinci au lipsit una-două ocazii, restul având o participare sporadică
• A pregătit un set de întrebări pentru Olimpiada de religie 2012 şi a definitivat programul pentru Şcoala Biblică de Vacanţă pentru a fi folosit şi în alte localităţi

Experienţă: Un vis mai vechi al meu şi al soţiei a fost înfiinţarea unui club de copii la Băile Govora, ca o continuare a Şcolii Biblice de Vacanță. În urma frământărilor, rugăciunilor şi a planurilor făcute, acest vis a devenit realitate începând cu luna ianuarie 2012.

De atunci şi până în prezent au trecut pe la club peste 20 de copii, majoritatea având o prezenţă constantă. Suntem însă în locul unde se desfăşoară Marea Luptă, iar Satan ştie că are puţină vreme. Despre întâlnirile pe care le aveam cu copiii a aflat şi profesorul de religie. La şcoală, i-a întrebat pe copii unde au fost în weekend, „mai exact precis pe la ora 16:00”. Copiii şi-au dat seama la ce făcea aluzie şi le-a pierit curajul. Marta, fiica noastră, prezentă în clasă i-a încurajat pe copii: „Spuneţi unde aţi fost, că doar nu am facut nimic rău!” Copiii au spus despre participarea la club, apoi profesorul a vrut să ştie ce fac ei acolo. „Cântăm, ascultăm câte o povestire din care învăţăm cum să ne comportăm cu părinţii şi cu semenii noştri, ne rugăm, ne jucam…” au răspuns copiii. „Ia uite măi,” a zis profesorul pe un ton batjocoritor, „nu ştiam că înainte să te joci trebuie să te rogi!” Apoi i-a scos la tablă pe copiii care au fost la club pentru a-i asculta. Bineînţeles că întrebările au fost de aşa natură încât copiii să nu poată răspunde, apoi le-a zis: „Vedeţi? Dacă ieri, de la ora 16:00 până la ora 17:30 ați fi învățat la religie, acum aţi fi stiut ce să răspundeţi. Nu vă pun note azi, dar lunea viitoare vă ascult din nou, aşa că aveţi grijă unde vă duceţi duminică. Să nu cumva să înceapă să vă placă la adventiști, pentru că, până la urmă, aştia o sa vă facă să părăsiţi credinţa adevărata, credinţa strămoşească şi să vă treceţi la ei.”

În acelaşi mod a manipulat acest profesor de religie și pe copiii de la celelalte clase, care venisera la club. Am fost tare necajiţi de modul în care căuta să îi împiedice pe copii să se implice în activităţile pe care le făceam. Ne-am rugat Domnului pentru copii, pentru el şi pentru noi. Când m-am întâlnit cu profesorul de religie în alte ocazii, nici la salut nu mi-a răspuns, ci s-a întors cu spatele, ca şi când eu as fi fost invizibil iar el surd. Văzându-i atitudinea, nu eram sigur dacă ar fi potrivit să merg şi să vorbesc cu el. Sâmbătă dupa amiaza, dupa serviciul divin de la Govora, am mers la Vâlcea la festivalul tineretului. Acolo, Dumnezeu mi-a raspuns prin moto-ul prezentat la festival, care reda cuvintele lui Neemia: NU POT SA MĂ COBOR!  Așa că am decis să nu-l contactez pe profesor. Dacă el nu a ţinut cont de faptul că în clasă era şi fata noastră (atunci când i-a ameninţat pe copii) sau de faptul că la clubul nostru nu predam religie (cu exceptia rugăciunii), chiar presupunând că aş fi reuşit să discut cu el, nu cred că aş fi reuşit să-i îndepărtez concepţiile şi prejudecaţile. Aşa că am hotărât că e mai bine să lupte Dumnezeu pentru asta, iar eu să fac ceea ce puteam. Duminica următoare, dintre toţi copiii ortodocşi care participaseră, au venit doar șase, dar Dumnezeu ne-a dat o altă binecuvântare: exact în clipa când ne pregăteam să deschidem întâlnirea, pe uşă au intrat trei fete: una dintre ele (din Govora, dar invaţă la o şcoală din Vâlcea), mai venise şi cu o săptămână înainte, iar acum a adus cu ea o colegă şi pe sora acesteia din Ramnicu Valcea. Toate trei au fost cu noi anul trecut in tabara de exploratori, unde le-a placut. Astfel, auzind de club, i-au rugat pe parinţi să le aducă. Au venit de două ori până acum, vor să vină în continuare şi, bineînţeles, vor să meargă din nou în tabara de exploratori.

Mulţumim lui Dumnezeu pentru că, deşi profesorul de religie a mers la preot şi i-a „pârat” pe copii, cu toate că preotul a mers la părinţi şi i-a ameninţat că nu-i mai împărtăşeşte cu ocazia Paștelui (şi altele), în ciuda faptului că unii copii insistă pe lângă cei care încă mai vin să nu mai vină la noi („Aţi auzit ce a zis părintele?”), avem la fiecare întâlnire între 10 şi 15 copii cu care ne bucurăm și lucrăm. Sustineti-ne in rugaciune, dar și pe copiii acestia și pe parintii lor!

Lazăr Nicu, localitatea Cernetu, judeţul Teleorman

Pentru perioada menţionată a avut următoarele activităţi.

• Vizite misionare: 32. Persoane contactate în aceste vizite: 22
• Pliante Sola Scriptura distribuite: 20
• Studii biblice susţinute: 12. Participanţi la aceste studii: 5-8 persoane
• Acţiuni distribuire literatură:1. Publicaţii distribuite în această ocazie: 25
• Proiecte sociale: 11. Beneficiari: 8 familii (24 persoane – alimente, haine, lemne de foc)
• Consiliere probleme de familie: 1. Participanţi: 4 persoane
• Ora de rugăciune cu grupa: 16
• Studii Şcoala de sabat: 16
• Predici pentru grupă, în sabat: 12
• Deplasare cu grupa la Cervenia pentru Sfânta Cină
• Vizita la comunitatea Ţigăneşti nr. 1 (invitat fr. Panait)
• Discuţii stradale cu temă biblică: 3-4 persoane

Experienţă: Grupa de la Cernetu numără 10 persoane, care se întrunesc într-o casă închiriată, începând din data de  1 octombrie 2009. În sabatul din 28 ianuarie 2012, a venit la grupa de la Cernetu o tânără având vârsta între 25-30 de ani, care a asistat la programul nostru de dimineață. Am vorbit cu ea şi am aflat că venise pentru a găsi liniştea sufletească. Era părăsită de soţul ei şi gonită de acasă cu trei copii. Am vorbit cu ea şi am încurajat-o. În sabatele următoare, a continuat să vină la grupa noastră. Am aflat de la ea că soţul regreta faptul că a părăsit-o şi dorea ca familia să fie din nou reunită, însă ea era speriată deoarece mai fuseseră alte două ocazii în trecut în care acceptase să o ia de la capăt, iar căsnicia lor eşuase de fiecare dată. Avea nevoie de sfat şi de rugăciune. Ne-am rugat pentru ea, apoi soţul a venit să stea de vorbă cu noi. După discuţii, cei doi s-au împăcat şi au mers împreună acasă. Deşi soţul nu a împărtăşit religia noastră, a fost de acord să permită soţiei să continue să frecventeze biserica adventistă. În prezent locuiesc în Valea Părului. Astfel, Domnul a adăugat încă un participant grupei noastre.

Petreacă Teofil, localitatea Mârzăneşti, judeţul Teleorman

A raportat următoarele activităţi:

• Vizite misionare efectuate: 19. Persoane contactate în cadrul vizitelor: 36
• Studii biblice susţinute: 7. Participanţi la aceste studii: 16 persoane
• Evanghelizare publică la Teleormanu. Participanţi: 9 persoane (în medie)
• Acţiuni de distribuire literatură: 19. Publicaţi distribuite: 69
• Proiecte sociale: 11. Beneficiari: 51 de persoane
• Alte situaţii sociale: ajutat cu alimente familii defavorizate
• Ora de rugăciune la grupă: 8 ocazii
• Şcoala de sabat cu grupa: 13 ocazii
• Predicii prezentate la grupă: 13
• Alte acţiuni: masa comună cu grupa, în două ocazii

Experienţă: În localitatea Mârzănești sunt familii nevoiaşe cu mulţi copii. Bucuria mea personală este aceea că, prin sprijinul comunităţii adventiste, am reuşit să oferim articole de îmbrăcăminte şi hrană pentru 21 de copii din aceste familii, în condițiile grele din iarna trecută. Le-am adus și lor o bucurie. La grupa din Teleormanu, unde fac echipă cu fratele Marin Dumitru, m-am împrietenit cu soţii neadventişti ai surorilor care frecventează biserica noastră. Sunt oameni de vârsta mea, care au experienţe similare și ne bucurăm să le împărtăşim în cadrul vizitelor pe care le fac la ei. Sper ca prin legătura prieteniei să-i ajut să renunțe la prejudecățile lor și să ajungem să discutăm și despre nevoile mai profunde ale sufletului. Ne rugăm Domnului ca acești bărbați să fie câștigați pentru credință și să se alăture soțiilor lor, în biserică.

Marin Dumitru, localitatea Teleormanu, judeţul Teleorman

A raportat următoarele activităţi:

• Vizite misionare: 21. Persoane contactate în aceste vizite: 45
• Studii biblice susţinute: 7. Participanţi la aceste studii: 15 persoane
• Evanghelizare publică: 3 ocazii. Participanţi: 9 persoane
• Proiecte sociale: 15. Beneficiari: 62 de persoane
• Împlinit nevoi sociale urgente (medicamente, alimente, butelii de aragaz)
• Ora de rugăciune cu grupa: 10
• Studii Şcoala de Sabat: 16
• Predicii prezentate la grupă, în sabat: 13
• Servicii divine sabat după amiază: 4
• Părtăşie, masă comună: 2 ocazii

Experienţă: Pe lângă cele relatate de fratele Teofil Petreacă (noi doi facem echipă), am descoperit în zonă o familie de musulmani (soţ, soţie şi trei copii). Ne-am împrietenit şi am reuşit să le vorbesc despre Domnul Hristos. La început, i-am ajutat cu mijloace pentru existență: un sac de făină, o butelie de aragaz, medicamente, lemne de foc. După un timp, am reuşit să fac rost de cartea Hristos Lumina Lumii în limba turcă și i-am oferi-o. De atunci, vorbim frecvent la telefon şi în vizite şi sunt bucuros când mi se adresează cu expresia „frate”.

Ţecu Ovidiu, localitatea Domneşti, judeţul Argeş

A raportat următoarele activităţi:

• Vizite misionare efectuate: 19. Persoane contactate în cadrul vizitelor: 30
• Pliante Sola Scriptura distribuite: 90
• Studii biblice susţinute: 25. Participanţi la aceste studii: 56 de persoane
• Acţiuni de distribuire literatură: 3. Publicaţi distribuite: 80
• Alte situaţii sociale: a continuat programul de alfabetizare (două ocazii)
• Lecții de pregătire pentru botez: 8. Persoane care se pregătesc pentru botez: 3

Experienţă: L-am cunoscut pe Lucian in urma cu aproape 3 ani, intr-o ocazie în care s-a deschis o discuție pe tema sabatului. In acea ocazie, persoanele cu care discutam sustineau ca Biblia pe care o avem noi nu este cea autentica si ca sunt modificari în ea (cunoașteți asemenea afirmații). Acest tanar m-a intrebat daca am cumva o Biblie cu traducere ortodoxa. Am luat Scriptura tradusă de Justinian si am inceput să comparam text cu text. Astfel, si-au dat seama ca nu sunt deosebiri de fond, ci doar de exprimare. Ne-am desparit atunci si timpul a trecut. Dupa doi ani l-am italnit intamplator. Mi-a spus ca de la discuția aceea nu a mai avut pace pana cand nu s-a apucat sa studieze personal Biblia si ca, de atunci, singurul post de televiziune pe care il urmareste este SPERANTA TV. L-am incurajat sa studieze in continuare si i-am spus ca ma voi ruga pentru el. De atunci insa nu ne-am mai vazut si am presupus ca nu își mai dorește acest lucru. Însă, în urmă cu o luna, intr-un sabat, am avut surpriza să-l vedem intrând în biserica noastră din Curtea de Argeș. În acea ocazie, ne-a spus ca nu poate sa ramana deoarece avea sotia grav bolnava si ar deranja-o daca ar sti ca el este la biserica. Dupa trei zile, m-a sunat si ne-am intalnit. Atunci mi-a povestit toata durerea lui. Mi-a marturisit ca de mai mult timp a luat decizia și a reușit să sa pazeasca sabatul, să nu mai manance alimente necurate și să nu mai folosească alcool. Între timp însă, sotia lui s-a imbolnavit de leucemie si este foarte supărată pe el, reprosandu-i mereu ca este bolnava ca urmare a faptului ca el, Lucian, a parasit credinta ortdoxa. Mi-a spus ca ar dori din tot sufletul sa se ataseze bisericii noastre, dar nu stie ce sa faca pentru a readuce pacea in familie, în condițiile în care soția este atât de bolnavă, iar lui îi este greu s-o vadă suferind. Mi-a cerut apoi sa-i aduc formulare prin care ar dori sa directioneze cei 2% din salariu către A.D.R.A. Romania, ceea ce am si facut. L-am incurajat sa se roage împreună cu sotia pentru această situație, dar mi-a spus caea nu doreste acest lucru.

In urma cu o saptămână, mi-a spus ca ar dori sa ofere zecimea la Biserica Adventistă, deoarece a ajuns la aceasta convingere in urma studiului personal si ca nu mai poate proceda altfel. I-am propus sa il vizitez impreuna cu sotia mea, prentru a o incuraja pe sotia lui, fără să discutam despre religie sau despre biserica. In prezent, ne rugam ca Domnul sa miste inima sotiei lui ca sa putem să-i vizităm și să discutăm și cu ea. De asemenea, noi ne rugam ca Domnul sa desavarseasca in viața lui, a lui Lucian, lucrarea inceputa.

Multumim lui Dumnezeu pentru acesti oameni și pentru lucrarea tainica a Duhului Sfant! Cu pretuire, al vostru frate care doreste sa va rugati pentru el, Ovidiu Tecu.

Vişan Titi, localităţile: Merişani, Frăsinet, Gălăteni, judeţul Teleorman

A raportat următoarele activităţi:

• Vizite misionare efectuate: 37. Persoane contactate în cadrul vizitelor: 97
• Proiecte sociale: 5. Beneficiari: 41 persoane
• Oferit două cărţi Tragedia Veacurilor şi trei DVD-uri cu Imnuri creştine
• Alte situaţii sociale: ajutat cu alimente şi medicamente familii sau persoane defavorizate
• Amenajat sala de închinare (reparaţii, instalaţia electrică): 3 ocazii
• Ore de rugăciune cu grupa: 34
• Studii Şcoala de sabat: 7
• Lecţii de doctrină biblică: 6
• Alte acţiuni raportate: 2 ocazii de părtăşie, (vizite în familie la membrii grupei.)

Experienţă: Era 11 februarie 2012, ziua programată pentru un botez la Alexandria. Mergeam la acest eveniment împreună cu un candidat, care urma să fie botezat. Am plecat spre Merişani şi Frăsinet de unde trebuia să iau și alţi prieteni care doreau să participe la botezul de la Alexandria. Împreună cu candidatul la botez (cel din Merişani), am ajuns la Vârtoape, unde fratele pastor Eugen Soare a făcut examinarea pentru botez. După terminarea serviciului divin am plecat cu acest om şi cu pastorul spre Alexandria. Pe drum, s-a dezlănţuit viscolul. Vizibilitatea era aproape zero, ceea ce a făcut ca, în anumite momente, să evitam în ultimul moment impactul cu alte autoturisme. Avansasem destul de mult și nu ne mai puteam întoarce. De două ori am rămas blocaţi în zăpadă, însă am reuşit să înaintăm. A treia oară, am fost blocaţi din nou în zăpadă, fără posibilitatea de a mai ieşi. Ne-am chinuit o jumătate de oră să scoatem maşina din zăpadă, dar fără rezultat. Zăpada viscolită măsura pe alocuri 1-2 metri. A plecat fratele pastor, pe jos, după ajutor. După aproximativ o oră a venit un tractor care însă nu a reuşit să ne scoată din zăpadă. Abia după două ore şi jumătate, a venit un tractor mai puternic, care avea cablu de oţel şi am fost remorcaţi până în satul următor. De acolo, am reușit să ajungem la Alexandria, la serviciul divin pentru botez. În ciuda celor petrecute în ziua aceea, eram bucuroşi pentru că a fost botezat primul adventist din Merişani.

În concluzie, datele de mai sus ne oferă ocazia să observăm că misionarii sponsorizaţi de biserica Emaus, Madrid, au raportat în total:

• Vizite misionare: 229. Persoane vizitate: 441
• Studii biblice: 67. Participanţi la aceste studii: 111
• Seminarii de sănătate: 4. Participanţi: 7
• Literatură distribuită: 229 publicații
• Acţiuni binefacere: 17. Beneficiari: 8
• Proiecte sociale: 42. Beneficiari: 178
• Activităţi cu copiii:12. Participanţi: 90
• Evanghelizări: 3 campanii. Participanţi: 18 (în medie)
• Pliante Sola scriptura distribuite: 110
• Ore de rugăciune susţinute la grupe: 68
• Servicii divine cu grupele: 42
• Studii ale Şcolii de Sabat cu grupele: 52

Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru susținerea pe care ne-a dat-o și pentru harul pe care îl prelungește pentru noi!

De asemenea, vă rog să transmiteți mulțumiri bisericii dumneavoastră pentru credința și efortul de care dau dovadă în susținerea lucrării din Conferința Oltenia!

Cu prețuire frățească, Florian Ristea.

În cele 1.171 de zile dintre şedinţa de lucru de primăvară (17 aprilie 2012) şi începutul Sesiunii Conferinţei Generale din 2 iulie 2015, credincioşii adventişti din toată lumea sunt invitaţi să citească cele 1.189 de capitole ale Bibliei (citeşte Biblia online). Citind un capitol în fiecare zi şi două capitole în timpul Sesiunii Conferinţei Generale, milioane de membri îşi vor încheia călătoria prin Biblie.

„Redeşteptaţi prin Cuvântul Său” poate uni întreaga biserică în jurul Cuvântului lui Dumnezeu şi să schimbe milioane de vieţi. Poate fi un catalizator pentru studierea regulată, sistematică a Bibliei. Obiectivul proiectului este încurajarea fiecărui membru al bisericii să permită Duhului Sfânt să îi transforme viaţa în timp ce se roagă şi meditează zilnic asupra unui capitol din Biblie.

„Obiectivul nostru este să implicăm cel puţin jumătate dintre membrii Bisericii în studierea zilnică sistematică a Bibliei; studiul Cuvântului lui Dumnezeu ce conduce la o experienţă cu Isus ce transformă viaţa este esenţa redeşteptării”, a spus pastorul Mark Finley, asistentul pentru evanghelizare al preşedintelui Bisericii.

„Nimic nu poate înlocui vreodată ascultarea mesajului lui Dumnezeu prin Cuvântul Său”, a adăugat Armando Miranda, vice-preşedinte al Bisericii mondiale.

Planul de citire începe cu Preşedintele Bisericii mondiale, Ted Wilson, şi tot el îl va încheia citind Apocalipsa 22 în timpul Sesiunii Conferinţei Generale din 2015 ce va avea loc în San Antonio, Texas.

În cadrul proiectului a fost creat un site, www.revivedbyhisword.org, pe care sunt postări zilnice şi alte resurse pentru promovarea studierii Bibliei.

(ANN)

Cel de-al VII-lea Congres Mondial pentru Libertate Religioasă, eveniment ce a avut loc în perioada 24-26 aprilie în Punta Cana, Republica Dominicană, fiind primul congres mondial desfășurat în America Centrală, a reunit aproape 900 de participanți si oaspeți din 65 de țări diferite. Printre participanți s-au numărat evrei, musulmani, romano-catolici, adventiști de ziua a șaptea, ortodocși, menoniți, baptiști, mormoni, scientologi și mulți alții.

Congresul a fost menționat de oficiali guvernamentali din Columbia, Curacao, Bahamas, Mexic și Cuba, ca și de fostul ambasador Robert Seiple, primul Ambasador pentru Libertate Religioasă al Statelor Unite, și Knox Thames, director pentru Politici și Cercetare al Comisiei pentru Libertate Religioasă Internațională a Statelor Unite.

Acest congres a reunit experți și delegați pentru a discuta relația dintre secularism și libertate religioasă și pentru a împărtăși experiența cu privire la metodele prin care instituțiile seculare și secularizarea societății pot beneficia și amenința dreptul la libertate religioasă și de credință atât pentru indivizi cât și pentru comunitățile religioase.

Evenimentul a fost organizat ca urmare a creşterii numărului de restricţii la adresa libertăţii religioase, după cum arată studiile. Un studiu de anul trecut al Pew Research Center a raportat că în ultimii 10 ani restricţiile în domeniul libertăţii religioase s-au înmulţit pentru o treime din populaţia lumii. Aceste restricţii au fost impuse, în general, de guvern şi au avut loc în puţine ţări, dar foarte populate.

Ted Wilson, preşedintele bisericii adventiste, a spus că moştenirea puternică a activismului Bisericii Adventiste pentru libertate religioasă şi a susţinerii neutralităţii statului faţă de religii are un puternic fundament biblic, şi că adventiştii “se simt foarte apropiaţi de credincioşii care au luat poziţie pentru libertatea religioasă în timpul miilor de ani de restricţii şi persecuţie”.

Organizatoarea evenimentului a fost Asociaţia Internaţională pentru Libertate Religioasă (IRLA). Această asociaţie a fost constituită de lideri ai Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea în 1893 şi se dedică apărării şi promovării libertăţii religioase a oamenilor de orice religie. IRLA are statut de organizaţie non-guvernamentală consultativă a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu asociaţii afiliate şi partenere ce există în 80 de ţări, fiind cea mai veche asociaţie de apărare a libertăţii religioase din lume.

(ANN)

În deschiderea şedinţei de lucru de primăvară liderii au făcut planuri pentru reînnoirea eforturilor de mărturisire într-o metropolă din fiecare dintre cele 13 diviziuni mondiale. Unele diviziuni au identificat mai multe oraşe.

În Moscova, Rusia, şi Kiev, Ucraina, Biserica va susţine mai mult de 30 de evenimente simultane de împărtăşire a Cuvântului lui Dumnezeu, fiecare eveniment fiind precedat de eforturile anterioare de formare şi pregătire a grupurilor mici ale celor ce doresc să se alăture bisericii. Liderii Bisericii vor „planta” biserici în Buenos Aires, Argentina, şi în Lagos, Nigeria. Absolvenţi ai Hiroshima Adventist Academy se vor alătura eforturilor din Tokyo, Japonia.

Proiectul va demara anul viitor în New York, la programul de pregătire de 4 săptămâni participând un reprezentant al fiecărei diviziuni.

„Nu e doar un eveniment, este planul vast al lui Dumnezeu de a ajunge în marile oraşe”, a spus preşedintele bisericii adventiste Ted Wilson. „New York va reprezenta o lansare simbolică.”

Liderii prezenţi la sediul Bisericii AZŞ din Silver Spring, Maryland, au amintit delegaţilor la şedinţa de lucru de schimbările demografice ce au loc în toată lumea, fapt ce a condus la votarea planului anul trecut. „Pentru prima dată în istorie, mai mult de 50% din populaţia lumii trăieşte în oraşe”, a spus Mark Finley, asistent al preşedintelui. „În fiecare zi aproximativ 70.000 de oameni se mută din zonele rurale în oraşe.”

(ANN)

„Sunt complet surprins şi foarte onorat; îmi încălzeşte inima faptul că distincţia a fost pentru slujirea în beneficiul umanităţii, pentru că aceasta este esenţa unei vieţi de slujire creştină”, a spus Paulsen.

”Faptul că slujirea Dr. Paulsen în toată lumea a fost recunoscută astfel, reprezintă o mare onoare pentru Biserica AZŞ din Norvegia”, a spus Reidar Kvinge, preşedintele Bisericii Adventiste din Norvegia.

Paulsen, acum în vârstă de 77 de ani, este doctor în teologie, titlu obţinut la Universitatea Tübingen din Germania. El şi-a început activitatea ca pastor în 1953 în Norvegia, mai târziu slujind ca profesor în Ghana şi preşedinte de colegiu în Nigeria. Între anii 1976 şi 1980, Paulsen a slujit ca director al Colegiului Newbold din Anglia, colegiu ce găzduieşte principala facultate de teologie a Diviziunii Trans-Europa. Timp de 12 ani, Paulsen a condus această diviziune, înainte de a deveni preşedinte al Bisericii Adventiste mondiale între anii 1999 şi 2010.

Printre altele, Paulsen este recunoscut în Biserica Adventistă pentru eforturile sale de dezvoltare a educaţiei din Africa şi pentru pioneriatul în dezvoltarea unui răspuns al Bisericii la criza SIDA africană. De asemenea, rolul său a fost important în înfiinţarea revistei Adventist World, care ajunge astăzi la aproximativ 2.000.000 de adventişti din întreaga lume, conform adventistreview.com.

(ANN)

… în cinci ani s-au botezat 17 persoane, s-a construit o casă de rugăciune cu ajutorul misionarilor din Teleorman care s-a și inaugurat între timp. În următorii ani nu s-a mai botezat nimeni și lucrarea se părea că este în regres; însă anul acesta se pregătește un botez cu șase tineri.

… în comuna Islaz era o casă cumpărată unde se adunau trei persoane? Era o atmosferă anostă, oaspeții nu erau agreați la serviciile divine. În partea periferică a localității, misionarii lucrau cu un grup de 15 copii cu vârste între 14-16 ani. De-a lungul timpului, s-a lucrat fără nici un rezultat. Părinții îi lăsau să participe la întâlnirile cu misionarii dar ei nu erau interesați. După câțiva ani, copiii au devenit tineri și unii dintre ei au putut lua decizii.  În momentul acesta, părinții au devenit ostili și i-au împiedicat să se mai adune. S-a luat hotărârea radicală: cele două grupuri s-au unit și au început să vină la adunare. Dintr-o dată, atmosfera s-a schimbat: oamenii s-au deschis, au venit cântecele și bucuria, alături de un spirit primitor. În câțiva ani s-au botezat opt persoane, iar unii tineri deja și-au găsit perechea în biserica.

… în comuna Vitănești s-a lucrat mult după 1990, dar cei sensibilizați de Cuvânt s-au botezat la creștinii după Evanghelie, pentru că noi nu aveam biserică? După zece ani un misionar, intrat mai de curând în biserică, a început să străbată satul, să meargă și la Biserica Creștină după Evanghelie și să stabilească relații cu multe persoane. Nu se botezase nimeni până atunci, dar misionarul vizionar a cumpărat o casă dărăpănată pe numele lui. A construit în locul ei o casă mare pe care, atunci când a terminat-o, a donat-o bisericii. Acolo s-a format o grupă de 16 persoane.

… în satul Teleorman, comuna Mărzănești, era o biserică Creștină după Evanghelie, dar nici un adventist?

… acum 3 ani o familie tânără a vizionat emisiunile postului Speranța TV și s-a hotărât să meargă la adventiști. Mergeau în fiecare sabat 40km dus-întors. În primăvara anului 2008 au vrut să facă o evanghelizare la căminul cultural. Au semnat un contract cu primarul, au plătit, dar când să înceapă evanghelizarea, primarul, datorită presiunii preotului, le-a înapoiat banii. În momentul acesta familia respectivă a pus la dispoziție casa unde s-au adunat trei ani de zile cei interesați. Un frate cumpărase un teren cu gând să construiască o instituție socială, dar au construit o biserică unde să desfășoară servicii divine și evanghelizare. Sunt opt suflete botezate și 13 simpatizanți care frecventează această grupă.

… în satul Lăceni s-a început o ofensivă evanghelistică după 1990? S-au folosit toate metodele adecvate și după câțiva ani s-a cumpărat o casă care s-a transformat în biserică. S-au botezat 20 de persoane în câțiva ani care au fost excluse în următorii ani. Nemaiavând posibilitatea folosirii metodei stimulentelor, s-a pornit o lucrare mai anevoioasă în satele de prin împrejurimi, pentru că în Lăceni deja lucrarea e discreditată. Câte 1-2 persoane s-au botezat până s-a ajuns la cifra de 16 membri ai aceste grupe: unul din Lăceni și restul din localitățile învecinate.

… la Cernetu s-a lucrat în mai multe etape? În școli, cazuri sociale, servicii divine, vizite misionare. Acum se pregătește un botez cu patru persoane.

… la Drăgănești, Vlașca, există o biserică nou construită situată pe șoseaua Alexandria-București? După mai mulți ani de activitate, sunt 10 membri botezați.

… după mai multe tentative, există totuși șanse ca lucrarea să se deschidă la Videle? Sunt negocieri privind închirierea poștei dezafectate și sunt și doritori să participe.

… la Răsuceni sunt șase membri activi? Localitatea este situată în jud. Giurgiu dar aparține de Conferința Oltenia.

… sunt și localități unde avem membri botezați, dar nu avem misionari? La Comoara, Bujoreni, Călugăru, misionarii s-au retras din lipsă de sprijin.

… sunt și localități unde s-a lucrat, dar fără nici un rezultat vizibil?

GYC (Generation of Youth for Christ – Generația tinerilor pentru Hristos) vine în Europa. În perioada 20-24 iulie, în Linz, Austria, va avea loc un eveniment evanghelistic de formare a tinerilor cu tema:  A sosit ceasul. Înscrierile se pot face acum pe pagina GYC Europe: http://www.gyceurope.org/registration.php (primii 500 care se vor înscrie vor primi o reducere specială)

Câteva detalii despre GYC

GYC este o mișcare inițiată de tineri și condusă de adventiști de ziua a șaptea din diferite medii sociale, uniți într-un angajament comun pentru un studiu profund al Biblie, rugăciuni fierbinți, un stil de viață fără compromis și îndrăzneală pentru a-L împărtăși pe Hristos cu ceilalți.

Mai multe detalii pe pagina oficială: http://gycweb.org (limba engleză)

Vom avea timp pentru părtășie spirituală și socială, jocuri și voie bună.

Detalii cazare

Preț: 12€/persoană pe noapte în cabane (bungalow) de 2 dormitoare și un salon (în care este o canapea-pat). Capacitatea totală a cabanei: 5-6 persoane.

Mâncarea nu este inclusă în preț, fiecare trebuie să se descurce. Pentru mai multe informații și înscrieri contactați liderul de tineret, Samuel Petrache: 677677780.

În total s-au înscris aproximativ 40 de persoane. Luați legătura cu liderul de tineret pentru a afla dacă mai sunt locuri disponibile.

Puteți vedea câteva imagini cu cabanele și zone unde vom fi cazați aici: http://www.toprural.com/Caba%C3%B1a-o-bungalow/Bungalows-Costa-San-Juan_37502/fotos_pc.html#fa-337829

După puțin timp am fost contactat de bibliotecara din oraș pentru un proiect special. În cadrul bibliotecii Măcin, s-a format un club pentru doamnele din oraș. Era nevoie de cineva care să vină periodic pentru consiliere medicală și psihologică. Întrucât ne cunoșteam, s-a gândit să mă invite pe mine. Am primit cu bucurie această provocare și s-a dovedit a fi o lucrare deosebită. Un grup select de persoane intelectuale participă la Clubul Femina. Deja am prezentat două seminarii și am organizat împreună cu primăria Măcin o expoziție culinară. Duminică, 25 martie, la sala primăriei, au fost prezente peste 50 de persoane la acest program. Oamenii au fost plăcuți impresionați de sfaturile primite, dar mai ales de bucatele vegetariene delicioase. Astfel am putut îmbina teoria cu practica, într-un mod foarte plăcut.

Deși nu sunt refăcut și mă pregătesc pentru cea de-a doua operație, Dumnezeu mi-a deschis o altă ușă pentru slujire. Prietenii la care nu am mai putut ajunge eu, au venit să mă viziteze și astfel studiile biblice au continuat. Rugați-vă pentru lucrarea de la Măcin! Ne dorim ca anul acesta să putem construi o mică biserică pentru grupa noastră. Satana nu dorește ca misiunea de aici să se dezvolte. El pune piedici. Să ne unim în mijlocire către tronului lui Dumnezeu. Izbăvirea și vindecarea pot veni doar de la El!

[View with PicLens]

Savu Isvoraș, Măcin

Printre cei care au venit se numără și doamna Maria. Nu a mai fost niciodată într-o biserică protestantă. A venit impinsă de o mare problemă. Are un singur băiat, Mirel, în vârstă de 41 de ani și suferă de o boală incurabilă. Locuind într-un mediu umed și având un stil de viață nesănătos, în urmă cu 6 ani, a fost diagnostiscat cu arterită. Atunci i-au amputat piciorul stâng (de sub genunchi), apoi laba piciorului drept, degetele de la mâna dreaptă și apoi piciorul drept (peste genunchi). Mama lui m-a rugat să merg și să-l vizitez la spital. Acolo l-am cunoscut pe Mirel, un băiat deosebit.

Urma să meargă acasă peste 2 săptămâni și apoi să revină pentru ai tăia 3 degete de la mâna stângă, care erau infectate de boală. De fiecare dată când mama lui venea la grupă, își exprima dorința să ne rugăm pentru fiul ei. Ne-am rugat de fiecare dată și slavă Domnului că a lucrat în dreptul lui. Cele 3 degete vizibil afecate de boală care trebuiau amputat s-au vindecat prin minune. Medicii au rămas mirați. Atunci când mama lui a venit la întâlnirea grupei și a spus această experiență, cu toții am dat slavă lui Dumnezeu. În continuare ne rugăm pentru Mirel să vină să asculte Cuvântul Domnului. Uniți-vă cu rugăciunile voastre în efortul acesta.

Aș vrea să îi mulțumim celor care s-au implicat în ajutorul familiei Cosmin și Marinela. Ajutorul oferit a produs o mare bucurie în familia lor. Au dat slavă Domnului că S-a îngrijit de nevoile lor și mulțumesc fraților pentru efortul de a-i ajuta să treacă prin aceste încercări. Domnul să vă binecuvânteze cu viața veșnică și să vă răsplătească. Amin!

Cineva din Ploiești ne-a oferit o tonă de cartofi pe care i-am oferit familiilor sărace. Pentru aceste familii, a fost o mare binecuvântare.

Dragoș, Geanina și Larisa

La grupa de la Mija, au început să vină în urmă cu câteva luni o tânără familie: Dragoș și Geanina (amândoi 22 de ani), împreună cu fiica lor, Larisa, de 2 anișori.

Într-o ocazie, la sfârșitul programului, Dragos m-a invitat să-i fac o vizită acasă. Datorită unor împrejurări și circumstanțe, nu am ajuns curând să îl vizitez. După un timp, mi-a spus: Frate, știu de ce nu vreți să veniți la mine în vizită. I-am explicat de ce nu am ajuns la ei, și chiar în acea zi i-am vizitat. Timp de 3 ore, mi-au împărtășit toată povestea vieții lor.

La vârsta de 6 luni, Dragoș, împreună cu mama lui, au fost internați la spital. Era pe vremea comunismului și i s-au făcut injecții atât lui, cât și altor copii din salon, cu o singură seringă nesterilizată. Astfel au fost infectați cu HIV. Conducerea spitalului, descoperind cazul, au încercat să-i izoleze internându-i pe toți într-un loc special. A venit revoluția și căderea regimului comunist și tatăl lui Dragoș a venit și l-a furat din spital.

Ajuns acasă, datorită prejudecăților, a ascuns faptul că este infectat cu HIV. Au trecut câțiva ani și semnele bolii au început să apară. Imunitatea a scăzut, corpul nu mai putea lupta împotriva bolii și a trebuit internat. Făcându-se analize, medicii au descoperit că are HIV. L-au trimis la București unde a fost internat într-un centru special pentru cei bolnavi de SIDA. De atunci, casa lui se împarte între spital și casă. Oamenii au aflat imediat și au început să-l batjocorească și să îl jignească.

La școală a fost izolat de copii, într-un final renunțând la școală. La vârsta de 17 ani, fiind internat într-un centru, a cunoscut-o pe Geanina. Și ea, la vârsta de 3 ani, fusese infectată cu HIV într-un spital, după ce i se făcuse o injecție cu o seringă nesterilizată. Împărășind aceiași soartă crudă, s-au hotărât să se căsătorească, și la scurt timp și-au unit destinele jurând în fața lui Dumnezeu că vor fi împreună și la bine, și la rău. În sfârșit au scăpat de singurătate, acum nu mai trebuia să ducă fiecare povara bolii, ci o puteau purta împreună.

La doi ani după ce s-au căsătorit, deși nu aveau voie, Geanina a rămas însărcinată. Șansele ca copilul să nu contacteze boala erau foarte mici, totuși dorindu-și un copil, au ascuns faptul că este însărcinată. Așa că la vârsta de 20 de ani, a apărut pe lume o fetiță, căreia i-au pus numele Larisa.

Aceasta este povestea vieții lor, pe care am aflat-o în seara aceea. Atunci am înțeles ce-a vrut să spună când mi-a zis Știu de ce nu vreți să veniți la mine în vizită. Făcând parte dintr-o faimilie creștină (părinții lui fiind evangheliști), atunci când Dragoș a auzit că la Mija s-a format o grupă de rugăciune unde oamenii studiază Biblia și se roagă, a început să vină și să participe. În primele ocazii a venit doar el și mai apoi și Geanina și copilul. Deși urmează un tratament prescris de medici, boala avansează rapid asupra lui Dragoș. Imunitatea i-a scăzut foarte mult și corpul nu mai poate lupta împotriva bolii. După ultimele analize, medicii i-au spus că mai are încă 8 diagnostice.

În ocaziile în care îl vizitez, îmi spune cât de mult îl iubește Dumnezeu și îmi povestește experiențele pe care le-a avut și le are cu Dumnezeu. Crede din toată inima că Dumnezeu este la cârma vieții lor și că trăiesc doar printr-o minune și prin harul lui Dumnezeu. Este un om al rugăciunii și, împreună cu Geanina, se roagă foarte mult.

Ce m-a impresionat atunci când ne rugam împreună este faptul că se roagă pentru medicul care i-a infectat cu HIV atât pe ei cât și pe ceilalți copii. Apoi se roagă pentru el și petru nevoile familiei lui. Din punct de vedere material, o duc foarte greu. Pensia lor și a copilului depășește puțin peste 500 lei. În ciuda acestui fapt, atunci când primește câte ceva împarte cu cei mai săraci decât ei, spunându-mi: Frate, așa ne învață Domnul, din puținul pe care îl avem să dăm și altora.

Astăzi participă la fiecare întâlnire la grupa de rugăciune, spunând că Dumnezeu va face minuni ca fiica lor să nu fi contactat boala. Timp de 2 ani nu au avut posibilitatea financiară să meargă la București să facă analizeze necesare pentru a vedea dacă fiica lor este sau nu bolnavă. Frate, (căci așa îmi spune Dragoș), știu că voi muri curând. Știu că, dacă voi rămâne credincios, Domnul îmi va da viața veșnică, dar aș vrea să vă rugați, așa cum mă rog și eu pentru fetița mea, să nu aibă HIV și să nu treacă pe unde trecem noi acum.

Cred din toată inima că Domnul poate face minuni cu ea. Să ne rugăm pentru această familie ca Domnul să îi țină credincioși și să aibă parte de viața veșnică. Amin!

[View with PicLens]

Matei Viorel

Prezenţa divină care mă însoţeşte în lucrare şi sufletele cărora le deschid Scriptura, arătându-le ce ne învaţă ea şi cât de mult ne iubeşte Dumnezeu, sunt cele mai mari binecuvântări, fără de care viaţa pentru mine nu are sens.În lucrarea pe care o desfăşor în ultimul timp, cei mai mulţi dintre prietenii mei sunt rromi, pentru care am o stimă deosebită. La Valea Plopilor, în familia unui frate care s-a botezat în vara trecută, una din fiicele lui, pe nume Granada, parcurge seria de studii Biblia spune. Până acum 3-4 luni, nu ştia să citească dar în urma acestui studiu biblic a început să învețe şi să caute în Biblie. Este sinceră în căutarea ei şi doreşte să cunoască din Cuvântul lui Dumnezeu, iar pe viitor chiar să se boteze.

De câteva Sabate a început să vină şi o rudă de-a lor care participă la seminarii şi doreşte să-şi predea viaţa lui Dumnezeu. Lila o cheamă pe această femeie şi, ca şi Granada, citeşte mai greu dar face progrese. A renunţat la fumat, un obicei din tinereţe, şi-I mulţumeşte Domnului că îi dă biruinţă.

Avem speranţa că se vor mai adăuga şi alte suflete sincere care vor să cunoască mai multe despre iubirea lui Dumnezeu.

În această lucrare îmi găsesc bucuria şi fericirea. Pentru mine, din punctul acesta de vedere, pot spune că sunt un om cu adevărat fericit şi pentru aceasta aduc laudă lui Dumnezeu, Amin!

Marinel Mohora

Descarcă revista în format PDF

Sunt Marius Ababei, evanghelist în zona Tansa-Dagata, jud. Iași. Pe parcursul săptămânilor care au trecut, am întâlnit mai multe persoane despre care vă povestesc în continuare.

Cătălina

Într-o zi am mers la o bătrânică din satul Dragata. Chiar dacă eram pentru prima dată acolo, am fost primit foarte bine. La această bătrânică mai era venit în vizită fratele ei și o nepoată, Cătălina.  După ce am discutat lucruri generale, despre vreme, despre problemele din țară, despre comunism, despre criză, am îndreptat privirea lor spre Cineva care conduce istoria și în mod special viața noastră, a fiecăruia. Le-am citat din memorie din Psalmul 139, arătându-le că Domnul este prezent oriunde și noi nu ne putem ascunde de El; ne înconjoară pe dinainte și pe dinapoi și își pune mâna peste noi ca să reverse binecuvântări, dorind să ne facă bine.

În discuția noastră am vorbit despre judecată, stare morților, revenirea Domnul Isus și răsplata adusă tuturor. După aprox. 40 de minute, fratele bătrânei a trebuit să plece și apoi mi-am îndreptat atenția către tânără. Mi-a spus că urmează să susțină examenul de bacalaureat. I-am vorbit despre cât de important este să își ordoneze prioritățile și să fie perseverentă în studiu, despre încrederea în Dumnezeu, El fiind acela care ne dă pricepere ca să facem față examenelor vieții.

Mi-a spus că a început să studieze Biblia și am încurajat-o să continue. I-am sugerat să citească din viața Domnului Isus din Evanghelie și i-am oferit cartea Calea către Hristos și Lumea noastră, încotro? Vă rog să vă rugați pentru Cătălina și pentru ca ea să-L lase pe Dumnezeu să-i atingă inima.

Domnul Vasiliu

Într-o zi am vizitat un domn la 54 de ani din staul vecin (Suhuleț) despre care știam că este bolnav. Suferise două intervenții pe coloană și avea Parkinson, stări depresive și alte câteva suferințe. L-am cunoscut și am aflat că a locuit o vreme în Răsboieni, astfel cunoscând mai mulți membri ai bisericii noastre. Are o părere bună despre noi, despre felul în care ne ajutăm, în care vorbim și ne tratăm unii pe alții.

Am stat aproape 3 ore de vorbă cu el și l-am încurajat să citească mai multe. I-am oferit și câteva cărți. Are încă unele prejudecăți, dar cred că este un om sincer care acceptă să discute și să cunoască adevărul. Mă rog Domnului să lucreze la inima domnului Vaisiliu și să ia decizii înțelepte pentru viața de aici, dar în mod special pentru viața veșnică. Urmează să îl vizitez săptămâna aceasta, după ce se va întoarce de la spital.

Familia de la Suhuleț

Într-o sâmbătă seara a lunii februarie, când era foarte frig și multă zăpadă, vroiam să mă întorc de la Răsboieni, spre casă. Un frate m-a dus cu mașina până în Țibănești, de unde urmă să iau un microbuz către casă. După ce am aștept 2 ore, a venit o mașină care mergea până la Suhuleț să ducă pe cineva. Am hotărât să merg și eu pentru că de acolo nu mai aveam decât 3-4km până acasă.

Plecând din acest sat pe jos și ajungând la marginea lui, mi-am amintit că trebuie să trec prin marginea unei păduri. Necunoscând zona, am decis să strig la o casă până va ieși cineva care să-mi spună dacă este periculos  ca să merg noapte pe acolo, fiind deja ora 9. Am strigat la o casă dar nu a ieșit nimeni. La puțină depărtare, la o altă casă, a ieșit o femeia dar a intrat repede înapoi. Am mers mai aproape de acea locuință și am strigat din nou.

A ieșit un domn și i-am explicat că sunt nou în zonă și vreau să știu dacă pot merge noaptea pe-acolo. Mi-a zis că nu este nici un pericol, dumnealui fiind vânător și un bun cunoscător al pădurii. M-a întrebat cu ce mă ocup și i-am explicat, răspunzându-mi zis Domnul să-ți ajute.

După ce am schimbat câteva cuvinte, mi-am cerut scuze pentru deranj și mi-am continuat drumul spre casă, stabilind ca într-o altă zi să-i vizitezi și să le aduc niște cărți. Săptămâna următoare am trecut și am vorbit cu soția acestui domn, oferindu-i cartea Viața lui Isus și Calea către Hristos. S-a bucurat și mi-a mulțumit pentru ele. Acum urmează să trec într-o altă zi să discut despre cărțile pe care le-am lăsat.

Ionuț

Într-o zi eram în gară la Roman și doream să ajung la Bacău. Nu știam ce legătură am și m-am hotărât să întreb un tânăr care era agent de pază și care, ca și mine, aștepta un tren. Mi-a zis că mai aveam de așteptat 15 minute și că el mergea cu același tren.

Am continuat să discutăm și am aflat de la el că se numea Ionuț și că a lucrat în construcții, ca și mine. Întrebându-mă cu ce mă ocup, i-am răspuns. Atunci mi-a spus că a lucrat 7 ani în construcții la un martor a lui Iehova și că acesta i-a înșelat așteptările. Deși a avut încredere în el și au studiat și s-au rugat împreună, dorind la un moment dat chiar să devină martor a lui Iehova, a renunțat deoarece patronul nu a fost un om de cuvânt. Acesta a divorțat și nu avea o viață consecventă cu credința pe care o mărturisea.

Am vorbit cu el despre cât de important este să ne punem încrederea în Dumnezeu, și nu în oameni. I-am spus că vreau să mă mai întâlnesc cu el. Mi-a dat numărul lui și urmează să ne mai vedem. Când i-am oferit cartea Calea către Hristos, mi-a spus că o are și că o citise deja. I-am oferit Triunful iubirii. Vă rog să-l puneți pe Ionuț pe listele voastre de rugăciune. Este un tânăr deosebit care nu este departe de drumul care duce spre casă.

Gheorghe

Într-o zi am chemat un vecin, Gheorghe, la vreo 35 de ani, să vină cu drujba să îmi taie niște lemne. Când a venit, m-a întrebat multe lucruri despre noi, și i-am explica de ce nu ben, de ce ținem sâmbătă, etc. În mod special i-am explicat de ce este important să ne stăpânim pornirile trupești, în special felul în care vorbim și relaționăm cu ceilalți (el înjura cam des).

I-am spus că noi considerăm că este bine să lași o influență bună și durabilă pe oriunde trecem. Noi, spre deosebire de animale, avem rațiune și putem să alegem ce să facem și ce să nu facem. El argumenta că nu putea fi altfel, însă i-am explicat că nu s-a născut așa, ci că a ales să facă unele lucruri într-un anumit fel, acestea ducându-l la obiceiurile greșite, rezultatul repetării unui comportament greșit. I-am arătat beneficiile unui unui comportament sănătos, de care se putea bucura și el, dacă vrea să se schimbe și să-și formeze obiceiuri sănătoase. La final, mi-a zis doar atât: Știi tu ce știi, dar mai vorbim.

În altă zi, a venit pe la mine și mi-a zis: Să știi că m-am gândit la ce am vorbit și ai dreptate. I-am zis că mă bucur că a avut tăria să recunoască ce este corect, însă acest lucru nu este destul. Trebuie să știi ce este bine și să vrei să faci acest bine. I-am oferit cartea Calea către Hristos și l-am invitat să vina cu mine sâmbăta următoare la biserică. Mi-a promis că va vine.

Rugăți-vă pentru lucrarea de aici. Sunt oameni cu multe prejudecăți, înrădăcinați în tradiție și obiceiuri. Dumnezeu să vă răsplătească pentru eforturile pe care le faceți pentru această zonă.

Cu recunoștință și prețuire, Marius Ababei.

După o absență de 2 luni din cauza frigului și zăpezii, am reluat întâlnirile noastre la asociație și biserică. Am fost peste 100 de persoane cu dorința de revedere, dintre care 12 persoane noi. Mai multe persoane și-au exprimat dorința să facă voluntariat.

Am avut ca invitat pe fratele Daniel Ciobanu, pastor în Portland, care ne-a asigurat de o colaborare pe termen lung, angajându-se să ne trimită containere cu lucruri specifice persoanelor cu probleme. A fost impresionat de interesul și numărul celor veniți la acest proiect, și mai ales la programul bogat cu multe evenimente surpriză. Următoarea întâlnire va fi pe 1 aprilie, în timp ce biserica pentru persoanele cu dizabilități își va ține ritmul normal. Aurel Burcea, președintele asociației HandHope, este trup și suflet în peisajul bisericii și al asociației.

Puteți vedea câteva imagini de la această întâlnire descărcând prezentarea PowerPoint.

Acum o săptămână am fost la Constanța pentru a da start la o nouă filială, întrucât avem spațiu și oameni. La începutul lui aprilie ne vom întâlni cu câțiva voluntari ca să pregătim promovarea proiectului. Săptămâna viitoare vom face o întâlnire pentru o filială la Ploiești, unde sunt condiții foarte bune. Rămâne să stabilim pastorul care va conduce proiectul. Voluntariatul a crescut ca număr, iar acum trece la faza de asistență socială, spirituală, de sănătate, psihologică, organizând diaconie care să-i prindă pe toți în vizită.

Biserica Belu

Lucrările la biserica Belu merg înainte. S-a terminat cu instalația de încălzire, care ne-a costat aproape 4000 de euro. Acum demolăm grupul sanitar și îl reconfigurăm special pentru persoanele cu dizabilități. Va fi urgent de pus acoperișul pentru că am avut infiltrații și tencuiala a fost pătată. Fratele Costică ne va ajuta în continuare fără să plătim manopera la partea de construcții a grupului sanitar, urmând să găsim pe cineva să ne pună tabla.

Rămân anexele de rezolvat și am dori să începem proiectarea spațiului pentru recuperare, undeva alături de sala mare. Gândim să fie din elemente ușoare, tip izopan sau altceva. Vor fi necesare scaune, instalație de climatizare și mobilier de bucătărie, birouri, canapele. Dacă ne va ajuta Domnul cu posibilități financiare, sperăm să finalizăm o primă parte în acest an.

Sala de recuperare o dorim în această vară, căci va fi de mare ajutor și vom avea ceva proactiv pentru ei ca să-i ajutăm. Așteptăm un răspuns și de la Diviziune, căci ne depășesc puterile.

Susținerea chiriei lui Lucian

O altă nevoie ar fi susținerea chiriei lui Lucian, 150 de euro lunar. Dacă s-ar găsi un ajutor pentru el, l-ar despovăra, ținând cont de faptul că nu ne sunt sprijinite deplasările și nici chiria de Conferință. Nevoile lui sunt neacoperite și trebuie să stea la limită cu unele cerințe, cum sunt cărți, îmbrăcăminte, aparatură, etc.

Mulțumim că ne aveți pe suflet și că mijlociți pentru noi. Domnul sa vă aibă în paza Lui.

Cu prețuire, George Uba

Descarcă revista în format PDF

Descarcă revista în format PDF