Nu este o exagerare să afirmăm că trăim timpuri de mari frustrări naţionale și internaţionale, care au rezultat încă de la începutul anului în proteste masive de stradă, iar lucrurile nu par să se liniștească prea curând.
„Revoluţiile vor pluti în aer în 2017”, au anunţat la sfârșit de 2016 previziunile specialiștilor de la The Economist, așa cum s-a menţionat și în articolul ”Un nou an, o nouă ordine globală”. Analiștii The Economist sunt de părere că în contextul problemelor actuale, al inechităţii economice, populismului, corupţiei și degradării mediului, nu va fi deloc greu ca oamenii să găsească paralele directe la faptul că în 2017 se împlinesc: 100 de ani de la preluarea puterii de către bolșevici în Rusia; 150 de ani de la publicarea volumului lui Karl Marx Capital; 50 de ani de la moartea revoluţionarului Che Guevara și 500 de ani de când Martin Luther a pornit Reforma protestantă.
”The Guardian” vorbește despre Marea Britanie ca despre o ţară cu „un popor fără speranţă și fără aspiraţii”, în vreme ce și în alte ţări se simte un vânt de deznădăjduire, în așteptarea unor decizii politice care promit să schimbe multe lucruri, iar în unele cazuri încă nu este clar care sunt roadele ce vor fi culese. Ce știm cu siguranţă este că anul a început cu proteste masive în multe orașe ale lumii, dar mai ales în orașele americane, o mișcare de rezistenţă la modul de gândire al noului președinte american, Donald Trump. Protestele împotriva sa s-au înmulţit apoi în Anglia, unde mai mult de un milion de persoane au ieșit pe străzi și au semnat o petiţie care să îl oprească pe Donald Trump să vină în vizită oficială la Casa Regală. Între timp, Polonia și România sunt scena unor proteste masive de stradă împotriva a diverse proiecte legislative antidemocratice, propuse însă de guverne care au câștigat detașat alegerile. Situaţiile de război de pe glob continuă nestingherite, în Orientul Mijlociu și în Africa, nu am ieșit încă de sub ameninţarea terorismului, iar președintele Trump a pus deja pe foc mai multe relaţii cu omologi străini. El este și primul care tulbură apele, vorbind cu fiecare ocazie despre o lume căzută în haos, pe care are de gând să o îndrepte.
În acest context, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a cosponsorizat un eveniment susținut la sediul ONU din New York, pe 23 ianuarie, în cadrul căruia 130 de reprezentanţi ai diverselor agenţii ONU, împreună cu organizaţii religioase și nonguvernamentale, s-au întâlnit pentru a discuta rolul religiei în politica externă. Dr. Ganoune Diop, liderul Departamentului Libertate Religioasă din cadrul Bisericii Adventiste mondiale, a deschis discuţiile atrăgând atenţia că mai mult ca niciodată este nevoie de menţinerea păcii și că aceasta înseamnă mai mult decât absenţa războiului. Această remarcă a fost susţinută de mai mulţi prezentatori, printre care și de dr. Jeffrey Haynes, director al Centrului pentru Studierea Religiei, Conflictului și Cooperării de la Universitatea Metropolitană din Londra. Haynes a citat statistici care indică o intensificare a conflictelor pe glob în ultimii ani. Dacă, în 2008, aproximativ 56.000 de persoane au murit pe glob din această cauză, numărul a ajuns la 180.000 în 2015, iar acestea sunt estimările „fericite”.
Diop a vorbit despre capacităţile Bisericii Adventiste de a avea un aport în acest sens, printr-o abordare holistică, vizând viaţa umană în întregime: spiritual, moral și fizic. „Da, pacea cere absenţa violenţei, dar cere totodată prezenţa tuturor lucrurilor care sprijină demnitatea umană”, și aici Biserica poate oferi un portofoliu de servicii: educaţionale, de sănătate, umanitare și spirituale, care să sprijine punerea pe picioare a unor comunităţi sănătoase. Cu toate acestea, vorbitori din Columbia și din Filipine, două ţări marcate de conflicte civile sângeroase, au atras atenţia că eforturile de pace trebuie să însemne mai mult decât teorii academice și diplomaţie la nivel înalt. Acest proces de construire și menţinere a păcii ar trebui „să salveze vieţi”, au atras atenţia aceștia. Consilierul secretarului general ONU pentru prevenirea genocidului, Adama Dieng, a subliniat și el faptul că organizaţiile civile, inclusiv cele religioase, au o influenţă aparte în societate și ar trebui să își asume un rol mai activ în promovarea păcii, chiar și prin faptul de a „fi gata să sprijine guvernele în efortul de protejare a drepturilor cetăţenilor și de construire a unor societăţi incluzive și pașnice”.
(Sursa: semneletimpului.ro)